Deputatul Constantin Codreanu: „Istroromânii trebuie salvați!

Email Imprimare PDF


Deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei români din afara graniţelor ţării, a susținut o declarație politică în ședința de plen a Camerei Deputaților cu privire la istroromânii din Croația, o comunitate istorică de circa 1 500 de persoane aflată în cea mai mare dificultate culturală, întrucât doar aproximativ 300 dintre membrii ei mai vorbesc dialectul istoric istroromân, transmite Romanian Global News.

În 1992, UNESCO a inclus dialectul ist roromân în Cartea Roşie a limbilor în pericol (UNESCO Red book on endangered languages), amintind că este grav periclitat, iar la 27 august 2007 Ministerul croat al culturii a inclus graiurile istroromâne, numite valah și jeiănesc, în Lista bunurilor culturale nemateriale protejate.

"Singurul act legislativ românesc care face referire la istroromâni este Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Nu există administraţie, învăţământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române comune în ultimele două localități din regiunea Istria, în care ei mai sunt majoritari: Jeiăni și Şuşneviţa", a transmis deputatul PMP Constantin Codreanu.

În declarația politică susținută, acesta a mai precizat: „Acum 121 de ani, Teodor T. Burada publica o listă de 114 localităţi sau cătune populate altădată de istroromâni care îşi pierduseră în secolul XIX limba maternă, dar mai păstrau un şir de caracteristici etnice româneşti. În prima jumătate a secolului XX, România a făcut primele eforturi de susținere a acestei minorități înrudite, iar primul istroromân bursier al țării noastre, Andrei Glavina, supranumit Apostolul istroromânilor, a reușit organizarea la Șușnevița, între 1921 şi 1925, a şcolii "Împăratul Traian", cu predarea în dialectul istroromân şi în româna literară. Astăzi, dialectul istroromân se află la o răspântie: sau se va stinge definitiv, sau va resuscita, cum au resuscitat, bunăoară, nu fără efort, ebraica sau limbile celtice manx și cornică din Marea Britanie".

"Statul Român a finanțat generos refacerea școlii din Șușnevița, inaugurată la 8 noiembrie 2016. Acest lucru, însă, nu este suficient. Este nevoie ca elevii acestei școli să aibă abecedare și manuale în dialectul istroromân, dar și în româna literară, să fie instruiți de învățători și profesori care să fi urmat cursuri de pregătire în România, să poată vizita țara noastră în cadrul unor proiecte educațional-culturale. De asemenea, le-am putea da o mână de ajutor celor două localități istroromâne din Croația pentru a se înfrăți cu localități din România. O cooperare exemplară cu statul croat și organismele europene se impune", a mai precizat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Constantin Codreanu s-a adresat direct factorilor din România care ar putea interveni pentru salvarea confraților istroromâni: "Fac un apel stăruitor către Guvernul României și, în special, către Ministerul Românilor de Pretutindeni, Institutul Cultural Român și Institutul Limbii Române, dar și către Arhidieceza Romano-catolică de București, să trateze cu prioritate problematica istroromână și să intervină în sprijinul minorității istroromâne înrudite aflate în dificultate culturală extremă și amenințată grav cu dispariția. Istroromânii trebuie salvați!"

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.