Chișinăul rămâne neputincios în rezolvarea problemei școlilor românești din stânga Nistrului

Email Imprimare PDF

09_scoli_stanga_nistrulu
Cele opt școli cu predare în limba română din Transnistria se confruntă în continuare cu o atitudine discriminatorie din partea autorităților din stânga Nistrului: mărirea prețului la utilități și chirie, sedii confiscate, interdicția de a aduce manuale noi, tehnică și alimente din dreapta Nistrului, obstacole la libera circulație a elevilor și profesorilor, interdicția de a intona imnul de stat și de a arbora tricolorul deasupra sediilor școlilor, transmite www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Cea mai mare problemă este însă descreșterea numărului de elevi, datorată demografiei, dar și a tacticii de anihilare adoptată de Tiraspol față de școlile cu predare în limba română.

Asociația Promo-LEX a organizat o întâlnire cu directorii liceelor românești din regiunea transnistreană. Evenimentul inedit a constituit o ocazie specială pentru presă de a discuta cu toți managerii instituțiilor din stânga Nistrului despre problemele cu care se confruntă instituțiile, elevii și părinții.

Tactica de anihilare a școlilor asumată de Tiraspol

Școlile românești au fost în ultimii 25 de ani o monedă de schimb pentru pretinsele autorități de la Tiraspol în procesul de negocieri cu Chișinăul. Directorii de școli afirmă că pe timpul lui Igor Smirnov, liderul considerat de neînlocuit la Tiraspol, școlile românești funcționau, de bine de rău, fără a înfrunta obstacole. Cel puțin nu se confruntau cu problemele actuale. Acum situația s-a deteriorat drastic.

Ion Manole, directorul executiv al Promo-LEX, și-a amintit de un articol citit în anul 2004 în presa de opoziție din Transnistria. Așa-numita opoziție l-a criticat pe Smirnov că a îndrăznit să atace școlile atrăgând astfel o critică ce vine din partea opiniei publice internaționale și aducând prejudicii imaginii Transnistriei. Opoziția scria atunci că ar fi fost mult mai inteligent să se creeze condiții insuportabile pentru părinți, profesori și elevi astfel încât ei să renunțe la aceste instituții. „Opoziția" de atunci a ajuns să guverneze regiunea și să implementeze cu succes acele recomandări. Această tactică este pusă în aplicare în ultimii 12 ani.

09_restrictionarea_libertatii_de_circulatie
Notele de plată pentru școlile de limbă română

Greutățile prin care trec școlile românești din regiunea transnistreană demonstrează că tactica este implementată cu succes. Pretinsele autorități majorează arbitrar tarifele pentru utilități și pentru chirii. De exemplu, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun" din Tighina achită în anul 2017 cu 270% mai mult pentru apă și canalizare în comparație cu anul 2015. Pentru liceul „Mihai Eminescu" tarifele au crescut cu 263% față de anul 2015. Pentru liceul Lucian Blaga din Tiraspol tarifele s-au majorat cu 300%, pentru gimnaziul din Corjova, cu 225%, Gimnaziul Roghi (Dubăsari) – cu 300%.

Pe lângă majorările tarifelor la utilități, a crescut nejustificat și chiria la spațiile unde se află sediile instituțiilor. De exemplu, chiria pentru gimnaziul Corjova a crescut cu 13,5% față de anul 2015. Chiria pentru Gimnaziul Roghi a crescut cu 10%. Pentru Liceul Teoretic „Evrika" din Râbnița, chiria a crescut cu 8,2%, de la 33.000 de dolari la 36.500 de dolari. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care până în anul 2004 Chișinăul a investit 1.000.000 de euro pentru o clădire nouă în Râbnița, care a fost rechiziționată de administrația de la Tiraspol chiar înainte de a fi dată în exploatare. Liceul „Alexandru cel Bun" din Tighina a achitat în anul 2016 - 100.000 de dolari administrației transnistrene, cu 10% mai mult decât în anul 2015.

09_intimidari_si_persecutari_continue
Minus 3900 de elevi

La acestea se adaugă intimidările și persecutările continue la careurile solemne de 1 septembrie sau 31 mai la care se interzice arborarea drapelului și intonarea imnului de stat. La aceasta se mai adaugă și restricționarea libertății de circulație. De exemplu, elevii nu pot părăsi teritoriul transnistrean pentru a merge la olimpiade, competiții sportive sau excursii fără a prezenta o procură semnată de ambii părinți. Dacă măcar unul dintre părinți este plecat la munci în străinătate, acest copil va fi pur și simplu blocat în regiunea transnistreană. La acestea se mai adaugă și interdicția de a aduce în școli materiale didactice noi, manuale și interdicția de a aduce produse alimentare de pe malul drept al Nistrului.

Numărul elevilor în școlile românești din Transnistria a scăzut din anul 1998 până în anul 2016 cu 75% de la 5226 de elevi la 1329 de copii.

Acestea sunt unele dintre chestiunile abordate în cadrul mesei rotunde la care au participat directori ai instituțiilor de învățământ românești din regiunea transnistreană: Ion Iovcev de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga" din Tiraspol, Maria Robu de la Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun" din Tighina, Eugenia Halus de la Liceul Teoretic „Evrika" din Râbnița, Constantin Sucitu din Corjova, Eleonora Cercavschi de la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare" din Doroțcaia, Lidia Postarencu de la școala internat din Bender și Natalia Gatman de la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Dubăsari.

09_micsorare_ritm_alert
Unu septembrie e sărbătoare sau dramă?

Constantin Sucitu se întreabă de ce autoritățile din stânga Nistrului nu le dau voie copiilor să aibă o sărbătoare de 1 septembrie și 31 mai, primul și ultimul sunet. Înainte de alegeri, Vadim Krasnoselski a avut o întâlnire cu populația din Corjova unde părinții au pus întrebarea de ce nu se permite sărbătorirea acestor date ca în Republica Moldova. „Primul și ultimul sunet ar trebui să fie o sărbătoare, și nu o dramă. El a promis că vom face ca în Moldova. Dar la 31 mai mi-au venit KGB-iștii, iar eu i-am întrebat – ce caută ei aici. Ei mi-au spus că au venit să viziteze copilul. Eu însă i-am spus că eu știu pe toți copiii și pe toți părinții. I-am alungat!", a declarat Sucitu. Gimnaziul din satul Corjova plătește 200.000 de lei anual pentru închirie.

Posturile de control a elevilor

Liceul din Grigoriopol, transferat în satul Doroțcaia, se confruntă cu alte probleme. Nu este vorba de taxe, deoarece liceul se află pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, problema este postul de control prin care trec elevii zilnic pentru a ajunge la liceu. „Acest post de control al Transnistriei se află pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale, pe teritoriul satului Doroțcaia. Acest lucru se întâmplă și în Coșnița. De ce Chișinăul nu cere arendă pe bucata aceasta de pământ?", se întreabă Eleonora Cercavschi. Se întâmplă în condițiile în care elevii și profesorii întâmpină periodic obstacole la trecerea din Grigoriopol în Doroțcaia. În toamna anului 2012, elevii nu au fost lăsați să iasă din Grigoriopol timp de o lună. Elevii și profesorii erau ținuți câte o oră și jumătate la aceste posturi. Ca urmare foarte mulți copii au plecat de la liceu. „Ultima dată am fost reținută pe data de 9 iunie, când a fost examen la clasa a 9-a. Dimineața mi s-a permis să ies din Grigoriopol, iar când m-am întors seara înapoi m-au oprit și mi-au spus că nu am dreptul să mă întorc", spune Eleonora Cercavschi care a adăugat că a reușit să ajungă acasă doar după implicarea Biroului pentru Reintegrare.

Autoritățile de la Tiraspol i-au spus Mariei Robu că ei vor achita alte taxe pentru simplul fapt că liceul se află în subordinea Ministerului Educației din Republica Moldova. „Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun" a fost scos din sediu cu armele în anul 1994. Noi am plătit 2.000.000 de lei anul trecut pentru chirie, la fel achităm și anul acesta", a declarat doamna.

09_numarul_de_elevi
„Bucurați-vă că e un preț economic, și nu politic!"

Eugenia Halus de la Liceul Teoretic l-a contrazis pe Vadim Krasnoselski, liderul de la Tiraspol, care a declarat că recent, a făcut anumite concesii față de cele 8 școli românești din stânga Nistrului. În special, Kranoselski a declarat că au fost micșorate taxele de arendă a spațiilor și taxele pentru întreținere și că aceste școli trebuie fie lăsate în pace pentru a se dezvolta. „Tot ce a spus Krasnoselski au fost spuse de ochii lumii, sunt falsități. În realitate lucrurile nu s-au schimbat absolut cu nimic. Noi am făcut o adresare înainte de alegeri să ni se întoarcă sediul care a fost luat cu forța în anul 2004 și am primit răspuns: treceți la grafie chirilică și vă întoarcem sediul. Dacă Krasnoselski spune că elevii au dreptul să învețe în limba lor, ar trebui să se întoarcă la problema încăperilor pentru aceste școli", spune Eugenia Halus.

Liceul „Evrika" închiriază clădirea grădiniței ce aparține Uzinei Metalurgice din Râbnița. Înainte de alegeri, toate școlile din Râbnița au fost reparate și renovate. „Veneau copiii și mă întrebau, doamna Eugenia, ați văzut ce se face la școala numărul 10? Au schimbat geamurile, au vopsit pereții, dar la noi de ce nu se face nimic. Eu le-a spus că pentru sediul nostru nu există bani. Noi închiriem din 2003 acea grădiniță. Până astăzi noi am răscumpărat orice cărămidă din acea clădire. În anul 2017, chiria s-a mărit cu 3600 de dolari", spune doamna Halus. Solicitând o explicație privind mărirea chiriei, i s-a răspuns că indicația a venit de la Tiraspol și că acesta este un preț economic. „Mi-au zis să mulțumesc că s-au oprit la prețul economic și nu la cel politic".

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.