Rusia continuă să destabilizeze R. Moldova. Îndemnat de la Moscova, Comratul, semnează „colaborare” cu Sovietul separatiștilor pro-ruși de la Tiraspol

Email Imprimare PDF


Președintele Adunării Populare din Găgăuzia, Vladimir Kîssa, și președintele așa-numitului Soviet Suprem de la Tiraspol, Aleksandr Șcerba, au semnat un acord privind „consolidarea relațiilor de bună vecinătate". Acest așa-numit document mai presupune și schimbul de experiență în domeniul legislativ. Semnarea a avut loc în contextul în care Chișinăul a respins recent un proiect redactat de Adunarea Populară de la Comrat menit să ofere mai multe prerogative UTA Găgăuzia, printre care dreptul de a-și schimba granițele, scrie www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Semnarea pretinsului document a avut loc la 5 iulie în sediul Sovietului suprem de la Tiraspol. Președintele Adunării Populare, Vladimir Kîssa s-a arătat foarte entuziasmat în urma semnării.

„Sperăm că relațiile interparlamentare vor îmbunătăți baza legislativă a Găgăuziei. Vom învăța ceva de la Transnistria, iar Transnistria va prelua practici din cadrul nostru juridic", a menționat Vladimir Kîssa.

Aleksandr Șcerba a declarat că extinderea contractelor, inclusiv ale celor interparlamentare se realizează în beneficiul locuitorilor regiunii transnistrene și a regiunii găgăuze. „Împreună cu poporul găgăuz noi aprofundăm relațiile integraționiste privind colaborarea economiilor noastre cu economia Federației Ruse. Intenționăm să implementăm experiența pozitivă, să concurăm, pentru ca diversele aspecte ale activității noastre să creeze noi predispoziții pentru interesul din partea investitorilor ruși de a face investiții în industrie și agricultură", a declarat Aleksandr Șcerba.

Cei doi au semnat la 5 iulie la Tiraspol un „document" de colaborare constând din 10 puncte. În acel „document" se menționează că părțile vor dezvolta relații interparlamentare conducându-se de principiile egalității, respectului și interesului reciproc. Părțile se angajează să facă schimb de experiență în domeniul procesului legislativ. Cele două entități vor colabora în mod deosebit pe filiera socială: drepturile omului, cultură și mediu înconjurător. Vor stabili relații la nivel de deputați și grupuri parlamentare și vor face schimb de informații privind evenimentele organizate de una dintre cele două părți. Schimbul de informații despre actele legislative se va face sistematic. Cele două structuri au convenit că schimbările în acest așa-numit document se vor realiza numai cu acordul unanim al părților. Acel „acord" a intrat în vigoare la data semnării.

Nu putem să nu menționăm că acest așa-numit acord a fost precedat de un șir de evenimente care au tensionat relația Chișinău-Comrat. Acum un an la Parlament a fost înregistrat un proiect de completare a legii privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia. Scopul acestui proiect de lege a fost de a ajusta prevederile legislative ale Republicii Moldova referitoare la statutul special al UTA Găgăuzia.

Guvernul a avizat negativ proiectul declarându-l anticonstituțional. Potrivit Executivului, Constituția Republicii Moldova, suveranitatea națională, aparține poporului R. Moldova care o exercită în mod direct. Totodată, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al cetățenilor R. Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În această ordine de idei, cetățenii exercită suveranitatea prin intermediul Parlamentului. De asemenea, se spune în aviz că Parlamentul emite legi în toate domeniile vieții sociale. Prin urmare, dreptul de a exercita puterea în numele poporului se asigură prin alegeri, prin intermediul votului universal, acesta constituind transmiterea sau delegarea dreptului de a exercita suveranitatea de către Parlament. „Concomitent, atenționăm că, de fapt, noțiunea de «aviz pozitiv» menționată în proiect, nu reprezintă un aviz, ci o condiție care depinde exclusiv de voința Adunării populare. Această propunere este anticonstituțională, deoarece orice limitare a dreptului Parlamentului trebuie să fie stipulată în Constituția R. Moldova", se menționează în avizul Guvernului.

Comisia juridică din Parlament a avut aceeași viziune asupra proiectului ca și Guvernul. Membrii comisiei au concluzionat la 5 iulie curent că legea ar contraveni Constituției. Totodată, Comratul a decis să organizeze o ședință specială a Adunării Populare pe 10 iulie.

Adunarea Populară a redactat acum un an proiectul de lege pentru modificarea și completarea legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

Potrivit completărilor unitatea teritorial autonomă Găgăuzia urmează să aibă un nivel special de administrare: „satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea, iar UTA Găgăuzia are un nivel special de administrare".

Se mai spune în acel proiect că UTA Găgăuzia soluționează de sine stătător, în limitele competenței sale, potrivit prevederilor Constituției și a legii privind statutul special al Găgăuziei probleme cu caracter politic, economic și cultural. Cel mai important punct se referă la modificarea statutului unității teritoriale autonome Găgăuzia, intrarea sau ieșirea localităților din componența UTA Găgăuze se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind statutul special al Găgăuziei.

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a expertizat proiectul și la fel l-a avizat negativ. Potrivit centrului, unele prevederi cuprinse în proiect nu corespund Constituției și legislației conexe. Astfel, conform prevederilor din proiect, administrarea în unitatea teritorial autonomă Găgăuzia nu se va realiza potrivit normelor şi principiilor consfinţite în Constituţie şi legile obligatorii tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din ţară, ci după un alt model special de administrare, nedescris de autor şi nereglementat de legislaţie. Plus la aceasta, autorul stabileşte o altă procedură de modificare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale părţi componente ale UTA, ce contravine Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova și Legii despre Regulamentul cu privire la modul de soluţionare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

Deputatul PD, Sergiu Sârbu, a declarat că nu cunoaște multe detalii despre ceea ce s-a semnat la Tiraspol de aceea nu poate face nici afirmații, nici presupuneri. Cu toate acestea menționăm că Vladimir Kîssa este membru al Partidului Democrat.

Nici președinta Comisiei juridice din Parlament, Raisa Apolschii, nu face o conexiune între semnarea de la Tiraspol și nedorința Chișinăului de a oferi Comratului anumite prerogative.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.