ROMÂNII DE PAPURĂ. Meditații despre posibila deschidere în școala din Bahrinești a unor clase cu limba ucraineană de predare

Email Imprimare PDF

23_scoala_din_bahrinesti
Vreau să spun de la bun început, că noi nu suntem împotriva faptului ca românii din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, ţinutul Herţa, din sudul Basarabiei, mai bine zis din diverse zone ale Ucrainei să aibă cetăţenie dublă. Dimpotrivă, redobândirea cetățeniei române este o reparație morală, în deplină concordanță cu normele europene, scrie Vasile Tărâțeanu pe BucPress, preluat de Romanian Global News.

Prin aceasta, descendenții celor care la 28 iunie 1940, care în afară de tancurile sovietice s-au pomenit şi cu noua cetățenie sovietică, reintră în drepturile sale fireşti. Ne bucurăm că aceştia pot să circule liber în Europa şi nu numai, să se angajeze cu drepturi egale cu ceilalți europeni, să se bucure de sistemul de protecție socială şi medicală european etc. Trebuie să recunoaștem: este un dar al Patriei noastre istorice.

În aceste zile citeam despre intenţia deputatului român Constantin Codreanu, originar din Basarabia, președintele Comisiei parlamentare pentru comunitățile de români din afara țării de a face demersurile necesare în fața Autorității Naționale pentru Cetățenie în vederea retragerii cetăţeniei române celor care scuipă în tot ce este românesc (citește articolul BucPress – Parlamentarul român Constantin Codreanu va cere retragerea cetățeniei române pentru toți susținătorii lui Igor Dodon). S-a referit, pentru început, la cei 5 deputați socialiști ai lui Dodon din parlamentul Republicii Moldova. Le cunoaștem şi numele. Unul dintre aceștia, Vlad Bătrâncea, s-a făcut cunoscut prin ruperea hărții României în incinta Parlamentului. Alţii nu fac decât să înjure pe la toate posturile de radio şi TV tot ce ţine de identitatea naţională românească. Trebuie s-o spunem pe șleau: este nefiresc şi imoral ca asemenea tipi să poarte în buzunar paşaportul ţării pe care o înjură.

Vin cu toate aceste considerații pentru că avem şi noi dodonoiştii noştri. Îi găsești oriunde, unii dintre ei până ieri fiind apologeți ai rusificării. Acum au trecut în altă barcă, de, timpurile se schimbă şi ei se schimbă odată cu timpul. O tempora, o mores!

Până acum am tăcut, am crezut că se vor liniști, că vor înțelege un lucru simplu: drumul care l-au ales este unul al pierzaniei, al renunțării la cele sfinte, al luptei cu limba părinților și a strămoșilor. Paharul însă s-a umplut. Fiecare dintre noi poate aduce exemple concrete ale celor care se plimbă cu paşaportul românesc prin lume, beneficiază de ajutoare sociale pentru copii în România, de sistemul sanitar din România, şi totodată scuipă în limba română, care le este maternă.

Petru (sau poate preferă Petro) U., un bahriștean (satul Bahrinești, raionul Hliboca, regiunea Cernăuți) chipeș, fost vameș la punctul de trecere Porubnoe, care, pentru matrapazlâcurile sale a fost mazilit din serviciu, se bucură, atât el cât şi familia sa de paşaportul românesc. Acum e proprietarul unui bar din Bahrineşti, în care se face publicitate pentru redobândirea cetăţeniei române, transcrierea actelor de stare civilă în România, depunerea jurământului, etc. Probabil face bani frumoşi din toate aceste activități. În același timp este cel mai aprig propagandist al deschiderii clasei ucrainene din sat în viitorul an şcolar (deși nu are copii de școală). Nu s-a sinchisit să meargă cu jalba în proțap peste tot, - culmea – pentru discriminarea lingvistică a bahriştenilor!

O altă româncă de papură este şi Nadejda P., bahrişteancă şi ea, care cu câţiva ani în urmă şi-a luat cetăţenia română, împreună cu cei doi copii. A jurat şi ea, ca şi Petru U. "să fie devotată patriei şi poporului român, să apere drepturile şi interesele naţionale, să respecte Constituţia şi Legile României".

Acum însă, prin tot ce fac, aceşti indivizi încalcă acest jurământ. Îi împiedică pe copiii satului să înveţe împreună în limba părinţilor şi strămoşilor lor, drept acordat şi de Constituţia Ucrainei, stat care ca şi România, se racordează legislaţiei civilizaţiei europene. Şcoala din Bahrineşti a fost de la deschiderea acesteia de către austrieci, în 1882, una românească.

23_sc_bahrinesti
Şi aşa trebuie să rămână.

Satul a fost dintotdeauna românesc. Nici străbunicii domnului Petru n-au devenit turci în timpul dominației osmane, şi nici părinții lui Petru n-au devenit ruşi în perioada sovietică. Atunci de ce ar deveni cazaci nepoții acestuia ?

Sunt însă şi alți eroi, şi nu doar în Bahrinești. Vom veni şi cu alte exemple.

Ca să vezi şi reacția promtă a autorităților atunci când e vorba de interesele etniei majoritare. La a treia zi după jalba lui Petrică, la şcoală s-au autoinvitat conducătorii administrației raionale de stat Hliboca, ai inspectoratului şcolar raional Hliboca. Cam intuiți pentru ce, nu-i așa ? Avem doar două nedumeriri (să-i spunem așa) :

a) de ce oare autoritățile nu sunt la fel de hotărâte atunci când e vorba de discriminarea copiilor români?

b) cum se face că autoritățile colaborează atât de bine cu cetățenii români atunci când e vorba de a deschide clase ucrainene şi nu le deranjează paşapoartele româneşti ale acestora, iar în alte cazuri le cer explicaţii pentru aceasta?

Argumentăm cu un singur exemplu: de aproape doi ani aşteptăm răspunsul primăriei Cernăuți pentru deschiderea unei grădiniţe românești în oraş şi nu avem (deocamdată) decât un singur răspuns – нема пoтреби (nu se impune). De altfel, demersuri pentru o asemenea grădiniță se fac din 1991! Cu toate că românii din oraş constituie cel puțin 15%, în oraș funcționează 4 şcoli româneşti, iar primăriei i s-au pus pe masă, de mai multă vreme, 126 de cereri pentru grădinița românească – fără să se fi anunţat încă decshiderea acesteia!

Asta e realitatea dură: românii pot să aştepte şi zeci de ani, că, de, ar trebui să ştie că sunt români şi nu majoritari, nu-i așa ?

Această situație, dar şi altele, din alte localități ne pun serios pe gândul dacă asemenea indivizi care nu respectă jurământul dat şi scuipă direct în identitatea românească, mai ales limba română, merită să mai fie cetăţeni români. Noi credem că nu. Din acest motiv vom face demersurile necesare la Autoritatea Naţională pentru Cetățenie, inclusiv pentru Petru U. şi Nadejda P., de a li se retrage cetățenia română.

Anexă

27 iunie 2017

Nr. 60

Către,

Şeful Administrației de Stat a regiunii Cernăuți

Dl O.G.Fișciuk

Stmate domnule Oleksandr Grigorovici, Situația care s-a creat în regiunea Cernăuți cu privire la învățământul în limba maternă (română) generează îngrijorări din partea comunității românești din ținut.

În multiplele adresări către D-voastră, stimate Oleksandr Grigorovici, am constatat fenomenul negativ de dispariție a unui mare număr de școli cu limba română de predare în regiune în anii de independență a Ucrainei. Dacă în anii 90 în regiunea Cernăuți funcționau 91 de școli cu limba română de predare, în prezent au rămas doar 62. 19 școli au devenit bilingve, adică s-au deschis clase ucrainene, contrar statutelor de funcționare ale acestor școli.

Tot în această perioadă, 10 școli cu limba română de predare au dispărut definitiv. O parte dintre acestea au devenit în totalitate cu limba ucraineană de predare, cum ar fi exemplul școlii din Stroiești.

Motivul unui asemenea fenomen îl găsim în politica organelor de învățământ ale regiunii privind extinderea claselor cu limba ucraineană de predare în școlile românești. În mod public se declară dreptul minorității naționale la învățământ și educație în limba maternă, iar pe ocolite se dau indicații directorilor de școli de a deschide asemenea clase, proces care este dirijat în perioada atestărilor, sau prin alte modalități, astfel încât să se deschidă clase ucrainene în școlile cu limba română de predare.

Procesul de ucrainizare a școlilor noastre se află sub controlul șefilor inspectoratelor școlare regional și raionale. Totodată se stimulează predarea a cât mai multe materii în ucraineană, după cum și muncade birou şi cancelarie, lucruri care nu s-au practicat nici în timpul regimului sovietic.

O asemenea politică reală, și nu cea declarativă duce la înstrăinarea elevilor români de limba maternă, respectiv la asimilarea acestora. Astfel, acțiunile organelor de stat ale regiunii Cernăuți vin în contradicție cu prevederile art.6 din Legea Ucrainei privind minoritățile naționale, conform cărora statul garantează dreptul la educație în limba maternă în unitățile de învățământ de stat. Art.14, pct.2 din Legea Ucrainei privind ratificarea Conveției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale statuează faptul că statul se angajează să asigure condiții adecvate pentru predarea limbii minorității naționale sau studierea în această limbă.

Carta Europeană a limbilor regionale și a celor minoritare (partea a II-a, art.7, pct.7), printre obiectivele și principiile, care urmează a fi respectate, își focusează atenția asupra asigurării formelor și metodelor adecvate de studiere a limbilor regionale sau minoritare la toate nivelurile, iar Dumneavoastră îi lipsiți pe elevi de acest drept. Mai mult, se impune a fi luată în calcul situația politică care s-a creat în prezent în Ucraina, respectiv de a nu insista asupra asimilării românilor din regiune.

Asemenea acțiuni contravin prevederilor Legii Ucrainei privind ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naținale, care în preambulul său insistă asupra faptului că "protecția minorităților naționale este deosebit de importantă pentru asigurarea stabilității, democrației și a păcii pe acest continent".

Oare o politică atât de dură cu privire la comunitatea română din regiune contribuie la stabilitate, democrație și pace ?

Având în vedere cele de mai sus, insistăm ca funcționarii publici din sistemul educațional care vă sunt subordonați să înceteze cu desconsiderarea normelor de drept ale Ucrainei cu privire la protecția minorităților naționale, respectiv să nu facă presiuni permanente asupra directorilor școlilor cu limba română de predare, având ca scop ucrainizarea procesului de învățământ.

Cu stimă,

Președintele Centrului Cultural Român,,Eudoxiu Hurmuzachi"

Vasile Tărâțeanu

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.