Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului: Reunirea Republicii Moldova cu România, proiectul de Țară al României necesar stabilizării frontierei NATO și UE

Email Imprimare PDF

22_eugen_popescu_codreanu_IZVM
Reunirea Republicii Moldova cu România, ca obiectiv naţional pentru anul 2018, a fost tema dezbătută luni în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, participanţii la discuţii subliniind faptul că ţara noastră trebuie să-şi asume clar şi fără echivoc acest proiect de ţară, relatează Agerpres, preluat de Romanian Global News.

Preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor, Constantin Codreanu, a declarat că reunirea este proiectul de ţară al României, după integrarea în NATO şi UE, iar anul 2018 trebuie să fie unul în care să se facă pregătirile pentru reunificarea „celor două state româneşti".

„Vine anul 2018, este Centenarul Marii Uniri, atunci când unii spun că celebrăm dar eu, din păcate, spun că nu putem celebra atâta timp cât România nu este întreagă, atât timp cât mai avem o bucată de Românie care se află în afara graniţelor şi cred că anul 2018 ar trebui să ne prindă în procesul de pregătire a reunirii celor două state româneşti care există acum, cele două state româneşti ale noastre, nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt şi este evident că orice discuţie despre un proiect de ţară nu poate fi decât unul despre reunire, nu trebuie să inventăm roata, dimpotrivă trebuie să spunem clar şi răspicat că acesta proiectul nostru de ţară după integrarea în NATO şi UE", a declarat deputatul Constantin Codreanu.

Acesta a punctat faptul că este important să se înţeleagă că „nici în 1859 şi nici în 1918 nu a existat o euforie generală pentru acest proiect care a fost unirea şi care este idealul românilor de pretutindeni şi din toate timpurile" şi că trebuie să existe masa critică pentru a impune clasei politice acest proiect şi care să fie implementat pe cale paşnică.

„Trebuie să facem ce s-a întâmplat în Germania, în cazul celor două state, atunci când unirea a fost votată în parlamentele celor două state germane şi aceasta este calea şi pentru noi. Mai ales că avem de partea noastră inclusiv legislaţia internaţională, acordul final de la Helsinki din 1975 care permite modificare frontierelor între două state în urma unei înţelegeri între ele, o modificare paşnică, pentru asta am pledat şi vom pleda în continuare: pentru reunirea paşnică a celor două state româneşti", a conchis deputatul Constantin Codreanu.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a subliniat faptul că acest proiect de ţară trebuie să devină o prioritate a statului român, în contextul în care acesta este implicat puternic în stabilizarea frontierei UE şi NATO.

„După integrarea României în NATO şi UE, reunirea cu Republica Moldova trebuie să fie proiectul de ţară al României, statul român fiind implicat puternic în stabilizarea zonei şi frontierei UE ŞI NATO. Această frontieră este, deocamdată, frontiera cu Republica Moldova şi acest spaţiu, acest no man's land dintre cele două plăci tectonice geopolitice reprezentate de UE şi de NATO şi de Rusia, de cealaltă parte. În cazul în care România nu-şi va manifesta în mod clar interesul vis a vis de Republica Moldova, acest no man's land va fi ocupat de cealaltă placă tectonică geopolitică, adică de Rusia. Noi trebuie să fim conştienţi că dincolo de Prut sunt trei milioane de români, care sunt ai noştri şi pe care avem datoria morală să-i aducem înapoi acasă. Acest lucru trebuie să fie pe agenda tuturor partidelor politice din România şi să devină o prioritate a statului român", a declarat Eugen Popescu.

Prezent la manifestări, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a arătat că anul centenarului Marii Unirii „este crucial în definirea proiectului de ţară a României, respectiv reîntregirea naţională" şi a anunţat că duminică, la Palatul Parlamentului, 100 de organizaţii vor lansa un apel pentru ca 2018 să reprezintă anul în care România să-şi asume clar şi fără echivoc acest proiect naţional ca şi stat şi să aibă grijă de toate componentele unirii, indiferent că se numesc integrare energetică sau înfrăţire între localităţile din cele două state.

22_george_simion_izvm_2017
„2018 nu este o sărbătoare fără Basarabia, 2018 e despre Basarabia, pentru că graniţele din 1918 nu mai sunt actuale, avem o rană dureroasă la Prut, care separă români de români", a spus George Simion.

Acesta a ţinut să sublinieze că anul 2018 este crucial şi din perspectiva faptului că în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare şi este esenţial ca toate forţele româneşti să se unească şi să acţioneze coordonat pentru a câştiga aceste alegeri şi a evita ca forţele reprezentate de Igor Dodon să ia majoritatea parlamentră la Chişinău.

„Ar fi un dezastru (nr: ca forţele reprezentate de Igor Dodon să câştige majoritatea parlamentară), acest dezastru poate fi evitat, dar acum, înainte de a intra în anul 2018, este timpul acţiunii şi toate forţele politice româneşti trebuie să acţioneze unitar în sensul în care trebuie susţinut un singur bloc unionist peste Prut", a mai spus George Simion, care a adăugat că proiectul unionist avansează şi este „numai o chestiune de ani şi de context internaţional pentru ca acest proiect de ţară să se realizeze".

Lucrările Universităţiid e Vară de la Izvoru Mureşului vor continua în această săptămână, printre subiectele puse în dezbatere numărându-se problema asimilării şi deznaţionalizării românilor din comunităţile istorice dar şi situaţia românilor din Harghita şi Covasna.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.