“Drepturi pentru românii din comunităţile istorice, pe principiul reciprocităţii solicitate în Rezoluția Universității de Vară de la Izvoru Mureșului

Email Imprimare PDF

18_IZVM_2017
Participanţii la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au adoptat, vineri, 18 august, o rezoluţie în care solicită asigurarea mijloacelor pentru păstrarea identiăţii românilor din vecinătate şi Balcani, pe baza principiului reciprocităţii, profesionalizarea funcţionarilor din Ministerul pentru Românii de Pretutindeni dar şi creşterea bugetului şi a numărului de angajaţi din această instituţie, transmite www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

Potrivit documentului, comunităţile istorice româneşti din jurul "frontierelor României şi din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de aculturaţie şi asimilare, unele dintre acestea fără a beneficia de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale", în vreme ce "

instituţiile statului român chemate să acorde sprijin acestor comunităţi se dovedesc în continuare ineficiente".

Drept urmare, se solicită regândirea structurală, în ansamblu, a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni, "pentru ca acestea să poată răspunde rapid şi eficient nevoilor majore de natură identitară, educaţională, administrativă şi spirituală ale comuniteţilor de români din afara frontierelor". De asemenea, se cere alocarea a cel puţin 100 de posturi Ministerului Românilor de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din această instituţie, debirocratizarea legislaţiei şi a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi alocarea MRP a unui buget de 50 de milioane de euro.

Totodată, se cere identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale cu statele care au minorităţi pe teritoriul României, dar şi "aplicarea în regim de urgenţă a Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale, iar Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituţiilor Statului Român în implementarea Strategiei".

În rezoluţie se mai solicită, inventarierea situaţiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului Bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naţionale ale etnicilor români, monitorizarea respectării şi implementării Recomandării APCE nr. 1845/2008, privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia, repararea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuţi, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu, dar şi înfiinţarea Muzeului Românilor de Pretutindeni şi alocarea unui sediu adecvat în incinta Parlamentului României şi elaborarea de către Ministerul Românilor de Pretutindeni a unei Hărţi electronice a tuturor zonelor locuite de români.

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului au mai cerut înfiinţarea mai multor institute culturale în ţări în care există comunităţi de români, alocare de cel puţin 300 milioane de Euro Departamentului Centenar şi coordonarea acestuia de către academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi "asumarea de către partidele politice româneşti de pe cele două maluri ale Prutului a unui Acord pentru Reunire, care să ducă la reunirea Republicii Moldova cu România", modificare legii cetăţeniei, adoptarea legii privind statutul, rolul și funcţiile limbii române ca limbă oficială a României, pe modelul altor state membre UE sau creşterea termenului de valabilitate a paşapoartelor de la 5 la 10 ani.

Documentul va fi trimis Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului României, Guvernului României, precum şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.