Marius Diaconescu: Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, promite protecţie tuturor ungurilor condamnaţi penal în afara Ungariei

Email Imprimare PDF

14_Zsold_semjen
Săptămâna trecută, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, cu ocazia decernării Premiilor pentru comunităţile de maghiari de peste hotare, s-a angajat că Ungaria va acorda protecţie şi adăpost tuturor ungurilor de peste hotare care sunt condamnaţi penal. A premiat-o ostentativ pe Anna Horváth, fost viceprimar în Cluj-Napoca, anchetată pentru abuz în serviciu, susţinând că este victima persecuţiilor politice, scrie profesorul marius diaconescu pe blogul său din www.adevarul.ro, preluat de Romanian Global News.

Premiile acordate ungurilor de peste hotare şi declaraţiile vicepremierului maghiar

Vicepremierul maghiar, în cadrul unei ceremonii organizate în Parlamentul de la Budapesta, a acordat Vineri Premiul pentru comunităţile maghiare de peste hotare, premiu instituit în 2011, unui număr de 11 persoane, dintre care 3 din România: Anna Horváth, fost viceprimar în Cluj-Napoca, Béla Kató, episcop al Bisericii Reformate Maghiare din Transilvania şi Zsolt József Tamási, fost director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş.

Vicepremierul a afirmat că este obligaţia statului maghiar să îi protejeze pe toţi ungurii, indiferent de locul în care se află, dând ca exemplu Israelul, care, la fel, îi sprijină pe evrei oriunde s-ar afla ei, spunând că ungurii trebuie să facă la fel ca evreii, pentru că dacă Israelul poate, atunci poate şi Ungaria, folosind toată influenţa sa, atât cea vizibilă, cât şi cea invizibilă.

Zsolt Semjen s-a referit apoi la comunitatea maghiară din Venezuela, care, deşi nu este persecutată, trăieşte în condiţii haotice şi dictatoriale. Le-a transmis un mesaj ungurilor din Venezuela: Ungaria este ţara lor şi ei pot să se întoarcă acasă oricând, împreună cu familiile lor, inclusiv cei care nu mai vorbesc limba maghiară, pentru că Ungaria le va acorda orice asistenţă au nevoie. El a accentuat: „This is the message to every Hungarian around the world, that no matter what happens, Hungary is their homeland, and Hungary awaits them with open arms".

Vicepremierul a reiterat apoi că anul trecut cele mai multe premii au mers la cei persecutaţi în România, care au fost atacaţi cu măsuri antimaghiare sub pretextul legii doar fiindcă ei sunt reprezentanţi emblematici ai naţiunii maghiare. Din punctul său de vedere, această tendinţă continuă. El a menţionat-o în mod special pe Anna Horváth, fost viceprimar al Clujului, care a suferit un fel de martiriu şi a devenit o victimă a unui atac antimaghiar evident manipulat sub forma unui proces ridicol şi infam. El a accentuat că:

„Statul maghiar nu îi va da drumul din mâinile sale, aşa cum nu va face cu niciuna dintre părţile naţiunii maghiare şi cu niciun maghiar, care este persecutat doar pentru că este maghiar."

După decernarea premiilor, vicepremierul a spus că premierea Annei Horvath este o acţiune demonstrativă, pentru că este normal ca statul maghiar să îi ofere asistenţă atât în faţa autorităţilor româneşti, cât şi a celor internaţionale.

Cine este Anna Horváth?

Anna Horváth a absolvit în 1996 Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Comerţ, între 2000 şi 2005 a urmat Facultatea de Drept la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a făcut un masterat la SNSPA în 2007-2008, iar din 2009 a obţinut un doctorat la Facultatea de Geografie a universităţii clujene.

În politică a intrat la scurt timp după absolvirea primei facultăţi cu sprijinul lui György Frunda. Între 1997-1998 a fost consilier al ministrului în Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, iar apoi până în 2007 a fost consilier guvernamental în acelaşi departament. Între 2007-2008 a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în Guvernul Tăriceanu. După ce a practicat avocatura pe la câteva cabinete de avocatură din Cluj-Napoca, în 2010 revine în administraţia publică, ca director regional în Agenţia Regională a Mediului. În aprilie 2011 a devenit secretar general adjunct al UDMR. Din 2012 a fost viceprimar al municipiului Cluj-Napoca până în martie 2017.

Ea a fost anchetată de DNA şi este judecată pentru că a intervenit în 2016 în favoarea omului de afaceri Zsolt Fodor la funcţionarii din primărie pentru a i se aproba o serie de documente necesare în proiectele sale imobiliare. În schimb, a solicitat şi a primit de la omul de afaceri o sumă de bani pentru cumpărarea a 60 de bilete la concerte pentru tinerii care o sprijineau, ca voluntari, în campania electorală. În 2016 Anna Horvath a candidat pentru funcţia de primar în alegerile locale din Cluj-Napoca.

În plus, ea mai este acuzată de conflict de interese de Agenţia Naţională de Integritate, deoarece, în calitate de viceprimar, a participat la şedinţele Consiliului Local prin care s-au dat sume de bani din bugetul local către un ONG pe care îl conducea, precum şi către Universitatea maghiară Sapientia, unde era plătită pentru activităţile didactice. Între atribuţiile sale de viceprimar era şi gestionarea bugetului pentru Cultură.

Deşi i s-a interzis, potrivit legii, să îşi exercite funcţia de viceprimar, fiind pusă sub control judiciar, Anna Horvath a stat 5 luni în concediu fără plată şi abia la începutul lunii martie a.c. a demisionat. Desigur că liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a luat apărarea, atacând instituţiile judiciare ale statului român. Anna Horvath este în continuare în echipa de conducere a UDMR şi pozează în victimă a persecuţiilor politice la care sunt supuşi ungurii din România.

Ungaria îl protejează pe fostul deputat Attila Marko, acuzat de retrocedări ilegale alături de Allina Bica

Fostul deputat UDMR, Attila Gabor Marko, nepot al fostului lider maghiar Bella Marko, s-a ascuns în Ungaria pentru a nu fi anchetat şi judecat pentru fapte de corupţie. Prima dată a fost condamnat în 2014 la 3 ani cu suspendare pentru retrocedarea ilegală în 2002 către Eparhia Reformată Maghiară a unui imobil din Sfântu Gheorghe unde funcţiona Liceul Szekely Miko. Ulterior a fost anchetat în alt dosar privind retrocedările ilegale de proprietăţi alături de Alina Bica şi alţi 5 inculpaţi pentru un prejudiciu de 84 milioane de euro. El s-a sustras anchetei, plecând din ţară imediat ce, în 3 Decembrie 2015, Camera deputaţilor şi-a dat avizul pentru arestarea sa preventivă. El a fugit în Ungaria şi, deşi a fost emis un mandat european de arestare, el nu a fost extrădat petru a fi judecat de autorităţile române. În timp ce se sustrage anchetei, Attila Marko acuză România de intoleranţă şi dă lecţii despre cultura dialogului pe contul său de Facebook. Potrivit unei declaraţii a avocatului său, Attila Marko beneficiază de sprijinul şi protecţia premierului Ungariei, Viktor Orban.

Într-un interviu pentru presa maghiară, Attila Marko a declarat că el nu se ascunde, dar în Ungaria a găsit suficientă libertate pentru a apăra adevărul, pentru că în România nu este nici libertate, nici adevăr. Deşi chiar şi un specialist ungur în drept a recunoscut că, potrivit mandatului de arestare, el trebuie extrădat, nici până azi Ungaria nu a respectat acordurile internaţionale şi nu l-a extrădat pe fostul deputat Attila Marko autorităţilor române pentru a fi judecat. Deşi între timp Alina Bica şi ceilalţi inculpaţi au fost deja condamnaţi şi îşi execută pedepsele.

Ungaria îi protejează pe criminalii din Martie 1990 din Târgu-Mureş

Unul dintre agresorii lui Mihailă Cofariu în timpul evenimentelor tragice din martie 1990 din Târgu-Mureş, Ernő Barabás, a fugit în Ungaria în 1992, a doua zi după pronunţarea sentinţei, a cerut azil politic şi a dobândit cetăţenia maghiară în scurt timp. Deşi a fost condamnat încă din 1992 la 10 ani închisoare, abia în februarie 2007 a fost emis un mandat internaţional de arestare, pe care Ungaria a refuzat să îl pună în aplicare, invocând prescrierea faptelor potrivit legislaţiei din Ungaria şi faptul că acesta era cetăţean maghiar. După prescrierea executării pedepsei de către Tribunalul Mureş în toamna anului 2007, Ernő Barabás a venit ostentativ în România.

Protejarea criminalilor din Târgu-Secuiesc

În 22 decembrie 1989, maiorul de miliţie Aurel Agache a fost ucis cu bestialitate în Târgu Secuiesc. A fost bătut cu sălbăticie până la moarte, iar apoi trupul săîu a fost profanat: i-au fost scoşi ochii, punându-se monezi în loc, iar în gură i-a fost băgat un şobolan mort. Dintre cei identificaţi şi judecaţi pentru această crimă, doi criminali au reuşit să fugă în Ungaria.

Daniella Kamilla Filip Orbán a fugit în Ungaria imediat după ce a fost eliberată din arestul preventiv. A solicitat azil politic, care i-a fost acordat în aceeaşi zi, 20 ianuarie 1992, de către autorităţile maghiare. Peste doi ani a dobândit cetăţenia maghiară, trăieşte în Budapesta, unde este profesoară la un liceu. A fost condamnată în 1999 la 7 ani de închisoare cu executare, dar mandatele de arestare internaţională au fost respinse de autorităţile din Ungaria. Tribunalul din Budapesta a motivat respingerea executării mandatului european de arestare prin faptul că a fost condamnată în lipsă, ceea ce nu corespunde normelor juridice din Ungaria. Autorităţile maghiare au refuzat şi să desfăşoare propria anchetă în acest caz, respingând acţiunea iniţiată de fiul victimei. Daniella Kamilla Filip Orbán a avut chiar tupeul ca, în 2012, să solicite reabilitarea ei de către autorităţile române!

Otto Paisz, fostul frizer şi informator al maiorului pe care l-a ucis, a fugit şi el în Ungaria, unde a primit azil politic şi apoi cetăţenie. Autorităţile maghiare au refuzat să pună în aplicare mandatul de arestare internaţională motivând că probele administrate împotriva acestuia sunt insuficiente pentru stabilirea vinovăţiei. După ce a murit în 2009, fiii săi au depus în 2014 o plângere la CEDO împotriva României, susţinând că tatăl lor a fost condamnat pe nedrept şi solicitând daune morale de 30.000 euro. CEDO a respins înregistrarea plângerii acestora.

János Konrád, ucigaşul care i-a aplicat lovitura mortală maiorului Aurel Agache, nu a fost arestat nici măcar o zi, fiind printre primii fugiţi în Ungaria, în mai 1990. Cererea de azil i-a fost aprobată în decembrie 1990, dar abia în 1998 a obţinut cetăţenia maghiară. Lucrează ca autopsier la morgă în Mosdos şi Pécs. Autorităţile din Ungaria au refuzat mandatul european de arestare pe motiv că a fost condamnat în lipsă, ceea ce nu corespunde normelor juridice maghiare, el având şi cetăţenie maghiară.

Protejarea evazioniştilor

Nu doar criminalii sunt protejaţi de statul maghiar, ci şi evazioniştii. Attila Racz, condamnat pentru evaziune fiscală în afaceri cu produse petroliere, trăieşte în lux în Ungaria sub protecţia autorităţilor maghiare, în ciuda mandatului de arestare internaţională. Dacă dintr-o anchetă pentru o fraudă de 2,2 milioane lei a scăpat doar cu o condamnare cu suspendare, pentru o evaziune de 87 milioane lei a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare în noiembrie 2015. El îşi făcuse un obicei ca înainte de fiecare termen de judecată să plece în Ungaria, de unde se întorcea doar după ce era sigur că sentinţa s-a amânat. Dar după condamnarea definitivă la 7 ani nu s-a mai întors în România. Autorităţile maghiare l-au plasat în cele din urmă în arest la domiciliu în una din proprietăţile sale de lux. Judecarea extrădării sale este doar un joc de imagine, nefiind soluţionată nici la peste 16 luni de la aşa-zisa sa arestare la Budapesta.

Ungaria dă cu tifla nu doar autorităţilor române, ci şi Croaţiei

În toamna anului 2013, Interpolul a emis un mandat internaţional de arestare a lui Zsolt Hernadi, directorul firmei MOL KFT din Ungaria, pentru dare de mită. El a fost acuzat că i-a dat 5 milioane euro mită fostului premier croat Ivon Sanader pentru ca MOL să obţină poziţie dominantă în firma croată de stat cu produse petroliere INA.

Autorităţile maghiare au refuzat cererile autorităţile judiciare, care doreau să îl interogheze pe Zsolt Hernadi. Ungaria a motivat refuzul prin protejarea intereselor naţionale.

În noiembrie 2016, Interpolul l-a scos de pe lista sa de urmăriţi, probabil în urma unor negocieri croato-ungare. Anularea mandatului de arestare internaţională a fost motiv de bucurie la Budapesta. Între timp, premierul croat a fost condamnat la închisoare.

***

Antecedentele Ungariei confirmă mesajul vicepremierului Zsolt Semjen: Ungaria îi va proteja pe infractorii unguri acuzaţi, judecaţi şi condemnaţi în afara graniţelor Ungariei sub pretextul persecuţiei politice. Invocarea modelului Israelului, decupat din context, este doar un pretext. De fapt, autorităţile Ungariei după 1990 nu au respectat tratatele de extrădare pe care le-au semnat şi nu pun în aplicare mandatele de arestare internaţionale. Pur şi simplu, Ungaria îşi bate joc de partenerii săi externi şi încurajează ungurii să săvârşească crime, evaziune şi corupţie în ţările vecine. Vicepremierul Ungariei a spus foarte clar: nu contează ce s-a întâmplat, Ungaria îi va primi cu braţele deschise. Şi până acum, Ungaria a mai făcut-o de nenumărate ori. Premierea ostentativă a Annei Horvath în timpul unei anchete a autorităţilor române arată clar sprijinul guvernului maghiar pentru penalii unguri din România. „Persecuţia politică a ungurilor în România" este doar o scuză ieftină, pe care nici partenerii europeni şi americani nu o mai cred.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.