Vlad Cubreacov: Republica Română Moldova

Email Imprimare PDF

13_flori_tricolor
În vara anului 1990, pe când imperiul sovietic era încă în picioare, iar discuțiile despre o posibilă independență față de Moscova a fostei RSSM organizate de sovietici în fostele teritorii românești ocupate erau la ordinea zilei, am avut inspirația să vin cu o inițiativă, de natură să pună în lumina adevărului caracterul românesc al statului, acum falimentar, care stătea să răsară odată cu prăbușirea colosului imperial, scrie Vlad Cubreacov pe blogul său, preluat de Romanian Global News.

Este vorba despre rezoluția "Cu privire la denumirea republicii". Mișcarea noastră românească de eliberare națională a îmbrățișat ideea și inițiativa a devenit document al Congresului FPM.

Această rezoluție a făcut mare vâlvă în presă și în societatea noastră locală. Ea a fost cea mai comentată de posturile și publicațiile sovietice de limbă rusă, confirmând astfel faptul că Moscova s-a temut de un singur lucru: consfințirea caracterului național românesc al noului stat, pe care, în perioada romantică a Mișcării de eliberare națională, îl doream mai cuprinzător, astfel încât să includă "Basarabia, Transnistria și Bucovina de nord". Cursul istoriei a fost însă altul.

Presa sovietică de expresie rusă a calificat inițiativa mea drept "diversiune". A fost folosit și termenul de "provocare" ("rumânskaia provokația"). Etichetele rusești însă nu ne-au descurajat deloc și nu ne-au diminuat elanul sincer național de care eram cuprinși atunci. Însuși faptul afirmării noastre ca români, orice asumare deschisă a identității românești, orice revendicare națională și orice cucerire (tricolorul, alfabetul latin, statutul oficial al limbii române, Declarația de independență, imnul național "Deșteaptă-te, române!" (1991-1994), reactivarea Mitropoliei Basarabiei etc., etc.) au fost calificate, la timpul lor, de către reprezentanții regimului sovietic de ocupație și cozile lor de topor drept "diversiuni" și "provocări".

Rezoluția este primul document politic care a formulat expres, înainte de căderea URSS, conceptul bistatalității române, impus istoric, ca treaptă de tranziție de la ocupația sovietică la refacerea unității politice distruse a națiunii noastre. Pentru acest motiv, ne refeream atunci la "denumirea formațiunii statale românești de la răsărit de Prut".

Propunerea mea, în contextul complex al anilor 1990, era ca denumirea noii formațiuni statale (dovedită acum falimentară) să fie Republica Română Moldova. Pentru asta ar fi trebuit însă ca protipenda locală de aici, din Basarabia, să-și asume caracterul național al noului stat. A se observa că RM este singurul stat post-sovietic care nu se autodefinește ca stat național, tocmai pentru motivul că ar trebui să precizeze care anume este națiunea formatoare a statului.

Denumirea de Republica Moldova ni se părea atunci deficitară și incompletă, după cum este și astăzi. Pe de o parte, termenul de Moldova (substantiv) este unul geografic, lipsit de conotație etnică, ca în cazul denumirii sovietice a republicii Moldovenești (adjectiv). Pe de altă parte, denumirea de republică (cu precizarea de fostă sau nefostă sovietică și socialistă, cum propuneau unii: Fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească) ar fi trimis la fundamente etnice diferite de cele românești.

Eram astfel în căutarea unei denumiri mai potrivite, care să cuprindă și să exprime adevărul întreg, și nu am găsit nimic mai bun ca denumire decât Republica Română Moldova.

Totuși, în logica contextului anilor 1990-1991, termenul românesc de Moldova a fost de preferat celui marcat ideologic de Moldovenească, iar denumirea de Republica Română Moldova ar fi adus un plus de claritate și ar fi pregătit terenul pentru refacerea unității distruse a neamului românesc.

Un stat care nu-și asumă caracterul național și evită să se identifice cu națiunea sa formatoare este condamnat la dispariție naturală. Actuala Republică Moldova nu s-a constituit într-un stat național autentic, a dobândit un șir de trăsături și accente caricaturale, rămânând ceea ce a fost de la bun început, nu stat, ci doar o "formațiune statală", o "republică" (de aici și distincția pe care basarabenii o fac între Țară (România) și "republică" (RM). Adesea poți auzi în exprimarea basarabenilor formulări de genul: "-Unde mergi? – În Țară, la București, dar revin în republică săptămâna viitoare"). Cuvântul "republică" este la românii din Basarabia un termen geografic, un eufemism pentru redarea noțiunilor de "stat" și "țară"! Acest cuvânt, "republică", este în sine expresia conștiinței populare de la noi că RM nu este un stat autentic, un întreg viabil pe termen lung, ci doar o parte istorică a unui alt întreg, România, spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale, ca să cităm chiar Declarația de independență a RM.

Toată drama actuală și eșecul previzibil al RM se cuprinde, ca sâmburele în fruct, chiar în articolul 1 al Constituției sale.

Republica Moldova se autodefinește, potrivit Constituției copiate masiv după cea a României, astfel: "(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil".

Pentru comparație, iată cum se definește România ca stat: "(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil".

Vom remarca introducerea în definiția din Constituția RM a articolului hotărât "un" înaintea cuvântului "stat", ca formă de recunoaștere a caracterului său național defectiv și aluzie la existența ALTUI stat național (România). RM nu este stat autentic, este "UN stat", "UNUL DINTRE state", "UN FEL de stat".

Iată textul memorabilei Rezoluții din vara anului 1990:

Rezoluția Congresului al II-lea al Frontului Popular din Moldova "Cu privire la denumirea republicii"

Frontul Popular din Moldova consideră că actuala denumire a republicii nu corespunde pe deplin realității etnopolitice și aspirațiilor poporului nostru.

În pofida tuturor afirmațiilor românofobe ce sunt făcute în ultimul timp, tot mai frecvent, de adepții imperialismului sovietic, Basarabia, Transnistria și Bucovina de nord constituie o parte integrantă a masivului etnolingvistic românesc.

Așa cum nu poate fi pusă la îndoială existența mai multor state independente și suverane arabe (Republica Arabă Egipt, Republica Arabă Siria, Republica Arabă Yemen, Emiratele Arabe Unite, Geamahiria Populară Socialistă Arabă Libia, Regatul Arabiei Saudite etc.), tot astfel e alogic și păgubitor să se conteste existența de facto a două state românești în Europa – România și Republica Moldova.

În legătură cu cele menționate mai sus, precum și în scopul suspendării absurdelor tratări paraștiințifice a chestiunii, Frontul Popular din Moldova propune Parlamentului republicii să schimbe denumirea formațiunii statale românești de la răsărit de Prut, numind-o oficial REPUBLICA ROMÂNĂ MOLDOVA.

Chișinău, 30 iunie – 1 iulie 1990

(Autor al proiectului de Rezoluție – Vlad Cubreacov)

Frumoase vremi, dar unde-s?

Singurul nostru orizont de așteptare este revenirea acasă, Reunirea cu România.

Restul e iluzie și vânare de vânt.

Alte trei analize pe aceeași temă aici: https://cubreacov.wordpress.com/

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.