„Moldovenii” n-au cum deveni „români”, ei sunt români din rădăcină” „Limba moldovenească” – nepoata proastă a limbii române”

Email Imprimare PDF


În timp ce societăţile naţional-culturale româneşti din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia se adresează cu apeluri către Preşedintele P. Poroşenko, Rada Supremă, deputaţi de toate nivelurile, administraţii şi consilii locale, diverse structuri internaţionale privind anularea, modificarea noii legi a învăţământului ce ne „îngroapă" identitatea naţională, ne ucrainizează şcolile cu limba română de predare, adoptată la 5 septembrie de parlamentul ucrainean, Asociaţia moldovenilor din Ucraina, în frunte cu A. Fetescu, se adresează către E. Nyşciuk, ministrul culturii Ucrainei, să ia „măsuri urgente privind încetarea acţiunilor de încălcare a drepturilor din partea statului român, apologeţilor locali, orientate la asimilarea şi românizarea etnicilor moldoveni din Ucraina", scrie Felicia NICHITA-TOMA în Zorile Bucovinei, preluat de Romanian Global News.

De fapt, cunoscându-i poziţia ostilă faţă de românism, nu e de mirare că „panul" Fetescu e îngrijorat de „românizare" şi nu de ucrainizarea şcolilor ce de-acum e evidentă, cu atât mai mult, că se referă şi la cele câteva aşa-numite şcoli „moldoveneşti" din regiunea Odessa, deoarece în ultima sa declaraţie, Pavlo Hobzei, adjunct al ministrului învăţământului din Ucraina, a accentuat că „după adoptarea reformei învăţământului vor fi lichidate şcolile cu predarea în orice limbă, cu excepţia celei ucrainene". Atunci cine-i asimilează pe aşa-zişii "moldoveni", România sau Ucraina?

Nici nu dorim să credem că acest apel a apărut întâmplător cu titlul „Cum moldovenii devin români" şi o introducere antiromânească pe site-ul ziarului „Ceas", condus de „prietenul" românilor din Bucovina istorică, Petro Kobevko, aşezat cu traiul pe pământurile noastre străbune, după studierea filologiei ruse la Universitatea din Cernăuţi, deoarece îl cunoaştem pe acesta ca un înveterat duşman a tot ce e românesc.

Clar lucru de cine sunt plătiţi! Înţelegem de unde cresc picioarele acestor ponegriri, dezinformări şi născociri, căci şi conducerii ziarului „Zorile Bucovinei" i s-a propus, cu ani în urmă, ca publicaţia să devină „ziarul moldovenilor din Ucraina" pentru a fi finanţată de statul ucrainean. Desigur, nu ne-am tăiat rădăcina neamului, însă cei de la conducerea de atunci au sistat finanţarea „Zorilor Bucovinei" în favoarea revistei „Luceafărul" din Odessa, publicaţie în „limba „moldovenească" a Asociaţiei moldovenilor din Ucraina.

Referitor la titlul din „Ceas", „Cum moldovenii devin români", „moldovenii" n-au cum „deveni români", ei sunt români din rădăcină. Mai mult, renumiţi lingvişti din Ucraina şi din lume afirmă că „limba moldovenească" nu există, e doar un dialect al limbii române. Involuntar mi-am amintit de expresia academicianului Nicolae Dabija din Chişinău : „Limba moldovenească" – nepoata proastă a limbii române...Țâfna ei, ca şi cea a părtaşilor unei „linghi" distincte nu poate decât să provoace zâmbete deloc îngăduitoare celor care ţin la Demnitatea limbii lui Ştefan cel Mare, Eminescu, Hasdeu, Stere, Vieru".

Nu suntem avocaţii diplomaţilor din Odessa, criticaţi de Fetescu, nici n-am fost năimiţi să apărăm de învinuiri false România, care susţine în totul şi pe toate căile Ucraina, dar când prea mult îi sufli cuiva în borş, iată cu ce mulţumire te alegi!

Trezeşte nedumerire şi faptul criticării celor 100 de organizaţii civice de pretutindeni, reunite la Parlamentul de la Bucureşti în „Alianţa pentru Centenar", întrunite pentru pregătirile către cei 100 de ani de la Marea Unire ce se va sărbători în 2018. Or, după Fetescu, noi, românii înstrăinaţi de Ţară, nu din propria iniţiativă, deveniţi minoritate la noi, Acasă, cărora în Ucraina ni se afirmă mereu că beneficiem de toate drepturile, nu mai avem nici dreptul la istorie?

Ar fi bine ca Fetescu şi adepţii lui să înţeleagă că şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat, că niciodată o naţiune nu se va înălţa pe ruinele alteia.

Felicia NICHITA-TOMA

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.