România a cerut Ucrainei să solicite avizul Comisiei de la Veneția înainte de promulgarea noii Legi a educației

Email Imprimare PDF

21_mae
La data de 13 septembrie 2017, la Kiev, s-a desfășurat cea de-a VI-a sesiune a plenului Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale. Delegația română a fost condusă de secretarul de stat Alexandru Victor Micula și a cuprins reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Culturii și Identității Naționale, Departamentului pentru Relații Interetnice, Secretariatului de Stat pentru Culte și ai Uniunii Ucrainenilor din România, transmite un comunicat de presă al MAE, preluat de Romanian Global News.

Cu ocazia reluării activității, Comisia a agreat și semnat o Declarație comună prin care se închid sesiunile Comisiei din 2002 și 2006 și prin care se asumă de către cele două Părți preluarea pe agenda noii sesiuni din 2017 a tuturor temelor de interes pentru cele două Părți, începând cu anul 1997. Sesiunea din anul 2017 a fost finalizată cu semnarea unui protocol, care consemnează atât concluziile comune, cât și opiniile divergente ale celor două Părți.

Pe durata negocierilor de la Kiev, dar și în perioada premergătoare reuniunii plenului Comisiei Mixte, mandatul delegației României a urmărit promovarea aplicării cu bună credință a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în vederea asigurării identității etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorității române din Ucraina şi a minorității ucrainene din România.

Un subiect căruia i s-a acordat o atenție specială a fost adoptarea de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învățământului din Ucraina, la 5 septembrie 2017. Delegația română și-a exprimat regretul profund pentru faptul că adoptarea noii Legi a Învățământului și mai a ales a art. 7, care privește limba de desfășurare a procesului educațional, s-a făcut fără consultarea reprezentanților organizațiilor minorității române din Ucraina. A cerut ca autoritățile ucrainene să solicite avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și al Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale înainte ca noua lege să fie promulgată de Președintele Ucrainei. De asemenea, a transmis determinarea părții române pentru identificarea, în colaborare cu autoritățile ucrainene competente, de soluții care să asigure respectarea dreptului la educație în limba română pentru persoanele aparținând minorității române din Ucraina.

Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale a fost instituită în baza prevederilor articolului 13 al Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina, semnat la 2 iunie 1997. Acesta este principalul cadru de consultare și colaborare bilateral în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Radu Carp pe contul său de FB

Esec de proportii la Kiev pentru delegatia Romaniei.Ucraina nu cedeaza niciun milimetru in privinta legii educatiei. A spune ca Ucraina a agreat analiza Comisiei de la Venetia este ca si cum ai spune agree to disagree. Oare cate avize ale CdV a calcat in picioare Ucraina, mai tine cineva socoteala?

In loc sa se organizeze o conferinta de presa la Kiev in care sa se semnaleze esecul discutiilor, MAE anunta o scrisoare comuna a ministrilor de externe roman, maghiar, grec si bulgar adresata omologului ucrainean. De ce Grecia si Bulgaria? Probabil ministrii de externe din aceste tari au raspuns primii la telefon. Doar nu crede nimeni ca Grecia care nu recunoaste nicio minoritate acuza Ucraina de...nerespectarea drepturilor minoritatilor!

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.