Petru BOGATU: Rusia, o vecinătate tot mai îndepărtată

Email Imprimare PDF

22_petru_b
Într-o săptămână bogată în evenimente (funeraliile regelui Mihai, avizele pozitive date introducerii în Constituție a integrării europene și a sintagmei „limba română" etc.), riscă să se piardă o veste parvenită de la Kiev care poate avea un impact covârșitor asupra viitorului Republicii Moldova. Este vorba despre anunțul făcut de Vladimir Omelean, ministrul ucrainean al infrastructurii, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romaniann Global News.

Drumul care nu duce nicăieri

Legătura feroviară cu Rusia va fi întreruptă, probabil, de la anul. Potrivit ministrului ucrainean, „o hotărâre în acest sens va fi luată în 2018". La ora actuală, pe linia Chişinău – Moscova operează două garnituri moldoveneşti şi una rusească. În afară de acestea, din Ucraina spre Rusia mai circulă cinci trenuri locale.

Începând cu 2014, când fosta metropolă a anexat Crimeea și a dezlănțuit războiul din Donbass, numărul persoanelor care călătoresc pe calea ferată din Rusia în Ucraina și viceversa scade continuu. În prima jumătate a anului curent, de exemplu, traficul de pasageri s-a redus cu 13 la sută. De la 11 noiembrie 2017, din gările Moscovei nu mai pleacă spre Ucraina nicio garnitură rusească.

Traficul aerian de pasageri din aeroporturile din Ucraina spre Rusia este întrerupt din 2015. Astfel, între cele două țări slave, aflate în stare de război nedeclarat, liniile de comunicare terestră sau aeriană sunt pe cale să ajungă în punctul mort. Și nu întâmplător.

Neîncrederea și antipatia ucrainenilor față de Rusia lui Putin se ridică astăzi la cote inimaginabile acum trei ani-patru ani. Prin invazia mișelească în țara vecină, Kremlinul, singur și nesilit de nimeni, a învrăjbit un popor-frate. Și-a creat un dușman de moarte pentru multe decenii înainte. Majoritatea absolută a ucrainenilor, potrivit sondajelor, detestă fosta metropolă și este pro-NATO.

Sfârșitul străinătății apropiate

Nu-i vorba doar de resentimente, de aversiunea pe care agresorul îl provoacă în țara invadată. E și un calcul politic la mijloc.

Kievul își ia măsuri de precauție pentru a contracara uneltirile Moscovei în spatele frontului. Tocmai de aceea, televiziunile Moscovei sunt interzise. Între Ucraina și Rusia este construit un fel de zid informațional. Propaganda Kremlinului este combătută fără menajamente. Se diminuează drastic până și comunicarea interpersonală. Niciun cetățean al Federației Ruse care susține public politica lui Putin nu are șanse să calce legal pe pământ ucrainean.

Altfel spus, distanța emoțională dintre cele două țări crește, ele îndepărtându-se pe zi ce trece tot mai mult una de alta. Acest fapt are un impact direct asupra Republicii Moldova, stat care nu stă la hotar cu Rusia. Ne despart de Moscova circa 1300 de km. În plus, între noi se cască o prăpastie a ostilității ucrainene pe care Putin a săpat-o cu mâna lui când a ocupat Crimeea și a ațâțat rebeliunea separatistă din regiunile Donețk și Lugansk.

Oricum ai da, așa-zisa străinătate apropiată, eufemism folosit de propaganda rusă pentru a desemna sfera de influență a Kremlinului în teritoriile ex-sovietice, și-a dat obștescul sfârșit cel puțin în zona europeană a fostei URSS. Impresia mea e că la noi această realitate nouă deocamdată nu a fost conștientizată pe deplin nici de decidenții politici, nici de o parte considerabilă a populației. De unde și persistența stupidă a iluziilor privind posibilitatea schimbării vectorului de politică externă și intrării în Uniunea Eurasiatică.

Noua abordare a Estului

Se pare că mulți la Moscova și-au dat seama înaintea noastră că Federația Rusă și Republica Moldova de la un timp încoace au devenit două state nu doar îndepărtate din punct de vedere geografic, ci și inaccesibile din punctul de vedere al contactelor directe. Cu alte cuvinte, în caz de forță majoră, fiecare dintre ele se poate închide ermetic de celălalt.

Nu în zadar, deunăzi, influentul cotidian moscovit „Nezavisimaia gazeta" publica articolul „Influenței ruse în Moldova i s-a pus capăt" (С российским влиянием на Молдавию покончено) . Autorul consideră că legea anti-propagandă, votată recent la Chișinău, este ultimul cui înfipt în sicriul înrâuririi și autorității de altădată a Moscovei.

Deși publicația rusă exagerează, Kremlinul dispunând încă de suficiente pârghii pentru a pune presiune pe Republica Moldova chiar din interiorul ei, un lucru este cert: vecinătatea rusă a dat chix. Datorită Ucrainei, distanța sentimentală dintre noi este chiar mai mare decât cea fizică.

Rusia, mai pe șleau vorbind, încetează să fie o țară fezabilă și indispensabilă pentru Republica Moldova, după cum era cândva. Relațiile economice dintre cele două state, bunăoară, se subțiază an de an pentru simplul motiv că România și celelalte țări europene devin mai profitabile. Iată de ce până și Transnistria optează în comerțul exterior pentru UE. Peste 50 la sută din exporturile ei se îndreaptă spre piețele Uniunii Europene.

Având în vedere toate acestea, Republica Moldova are nevoie de o nouă strategie politică față de răsăritul ex-sovietic. Deocamdată noi acționăm din impuls și în funcție de conjunctura momentului. Ne îngrădim de propaganda rusă, trimitem acasă oaspeții nepoftiți de la Moscova care sosesc pe aeroportul din Chișinău, contracarăm uneltirile spionajului rus etc.

Toate bune și frumoase până aici. E nevoie însă de o abordare sistemică a noilor realități. La cum se prezintă lucrurile astăzi, politicile răsăritene sunt depășite de timp.

Vorbele de odinioară despre parteneriatul strategic cu Rusia sunt apă de ploaie. Moscova nu are în prezent o semnificație capitală pentru Chișinău nici din punct de vedere politic, nici din cel economic pentru simplul motiv că interesele ei adesea se bat cap în cap cu ale noastre. Din fericire, această țară mare și deloc prietenoasă nu ne mai suflă în ceafă.

Și tocmai de aici este cazul să pornim dacă vrem să normalizăm relația cu fosta metropolă. Trebuie să ne cunoaștem nu doar vulnerabilitățile și slăbiciunile care ne făceau anterior să tremurăm la negocierile cu Moscova. De la o vreme avem și atuuri: o distanță de sute de kilometru care ne desparte de Rusia, întărită de un scut viu ucrainean care s-a instalat pentru multe decenii înainte.

Ursul din minte

Este inadmisibil să nu profităm de noile realități, revizuindu-ne politice răsăritene. N-avem cum să nu venim la negocierile în chestiunea transnistreană, bunăoară, cu toate cărțile noi pe masă. Moscova trebuie să înțeleagă până la urmă că nu are cum intra în Transnistria fără bunăvoința noastră care, la rându-i, nu-i pe gratis.

Nu va fu ușor. Kremlinul, în actualele condiții, nu are motive, bineînțeles, să ne cedeze teritoriul ocupat din estul republicii. Din contră. Prețul regiunii separatiste ca element de șantaj a crescut și Putin nu va renunța la el nici în ruptul capului. Dar pe de altă parte, și Chișinăul, la adăpostul occidental și al marii distanțe de Rusia, are destule argumente în disputa cu fosta metropolă.

Mai pe scurt, Kremlinull ne privește acum din depărtări. Asta e noua realitate. Rusia nu are cum reveni fizic la Nistru sau la gurile Dunării decât prin mințile noastre. De aceea, este foarte important ca toată lumea, dar în primul rând clasa politică, să se debaraseze de dependența psihologică față de Moscova.

Ursul e încă viu și primejdios, firește. Cum însă pădurea lui este departe, nu are cum să revină decât posedându-ne creierul și sufletul precum strigoiul din romanele lui Henrik Ibsen sau Mircea Eliade. Să avem puterea să ne dezvrăjim, în sfârșit.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.