Situația dramatică a românilor din Timoc discutată la fața locului de către vicepreședintele ICR cu lideri ai românilor/vlahilor din Timoc

Joi, 31 August 2017 Podgoraț, Timoc, Serbia / Romanian Global News
Imprimare

10_mirel_talos_icr_timoc_serbia
În perioada 29-31 august, românii din Timoc au sărbătorit în premieră Ziua Limbii Române la Podgoraț, județul Zajecar, Serbia. Cu acest prilej, pentru prima dată de la înființarea ICR, un demnitar din conducerea Institutului a vizitat regiunea, Mirel Taloș, vicepreședintele ICR, care a fost primit cu deosebită căldură și a rămas impresionat de cele văzute și auzite, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Prima întrevedere a înaltului reprezentant a avut loc la Protopopiatul din Negotin. Aici, părintele Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului, a arătat care sunt urgențele cu care se confruntă comunitatea și sincopele din relația cu instituțiile românești, mulțumind ICR pentru suportul constant din ultimii ani.

Delegația ICR a vizitat bisericile de la Malainița, Gorneana, paraclisul din Metonița și ruinele mănăstirii Lăpușna – întemeiată de Radu Vodă în sec. XVI, intrând în contact direct cu problematica dificilă a practicării credinței pentru românii din Serbia de răsărit. S-a stabilit de comun acord ca ICR să susțină înzestrarea lăcașelor de cult și acțiunile culturale ale asociațiilor românești dn zonă implicate în prezervarea identității naționale.

La Negotin, întrevederile au continuat la sediul Comitetului pentru Drepturile Omului, cu directorul acestuia, Dușan Pârvulovuci, prilej cu care a fost subliniată necesitatea implicării statului român în apărarea drepturilor minorității române.

A urmat vizita la reședința imperială de la Felix Romuliana, a împăratului roman cu origini dacice, Galeriu, unde directorul interimar, dr. Dean Cârstici și-a exprimat disponibilitatea pentru colaborare cu ICR.

O foarte bună discuție a avut delegația ICR, însoțită de șeful Partidului Neamului Românesc din Timoc, dr. Predrag Balașevici, la primăria din Bolievaț, cu primarul Neboișa Marianovici. Primăria din acest oraș, unde românii reprezintă aproximativ 50% din populație, și-a exprimat disponibilitatea pentru implementarea unor proiecte de durată. În cadrul discuțiilor a reieșit necesitatea susținerii identității etnice prin împletirea activităților culturale cu cele economice. În felul acesta tinerii români timoceni nu ar mai trebui să părăsească zona, pierzându-și identitatea.

10_podgorac_icr
Seara, la Podgorac, un sat românesc cu 3000 de locuitori, ICR, prin DRAG, a oferit în parteneriat cu Asociația „Ariadne Filum" din Bor, un spectacol folcloric de excepție cu Steliana Sima și ansamblul „Oltețul" din Morunglav, județul Olt, dedicat Zilei Limbii Române. Momentul oferit de oaspeții din România a fost încununat de evoluțiile formațiilor locale din Podgoraț, Zlot, și de ansamblul folcloric sârbesc din Ilino.

10_se_timoc_ro_ev
10_se_timoc_ro_ev_2
La concert au participat cu mare emoție circa 1500 spectatori. Au fost prezenți și secretarul II al Ambasadei României la Belgrad, Alexandru Pătru, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, părintele Antonie Isac, primarii din Bolievaț și Podgoraț, Dean Carabașevici, consilier la primăria din Bolievaț, directorul Ariadne Filum – Zavisa Zurz, reprezentanți ai ONG-urilor românești din zonă.

„Noi știm că aici suntem români, vorbim românește, avem o cultură, avem obiceiuri românești. Ne rămâne numai aia că limba pe care pe care am vorbit-o să o vorbim în continuare, limba pe care au vorbit-o bunicile și mamele cu noi să o vorbim și noi cu copiii și cu nepoții noștri", a declarat Zavișa Jurj, președintele Asociației „Ariadnae Filum", preluată de www.infoprut.ro.

Românii/vlahii din Timoc, în număr de aproximativ 300 mii români conform estimărilor organizațiilor românești, locuiesc compact în jurul a câteva centre: la Bor, Negotin, Zajecar, Petrovaț, Ciupria și Pojarevaț. Aceștia nu au educație în limba maternă, emisiuni radio-tv, iar organizațiile românești nu sunt reprezentate în Parlamentul de la Belgrad. Credința ortodoxă în limba română este menținută de Protopopiatul Dacia Ripensis al BOR cu 8 preoți și 10 mici biserici și paraclise, pentru un teritoriu de dimensiunea Olteniei. Autoritățile sârbe operează cu distincția artificială între vlahi („sârbi romanizați") și români.

 

Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.