Parastas la Budapesta în memoria lui Emanuil Gojdu. Românii din capitala Ungariei așteptați să participe. Ungaria refuză în continuare retrocedarea moștenirii Gojdu. De ce tace România?

Email Imprimare PDF

19_emanuil_gojduÎn prima duminică după Praznicul Învierii Domnului, în duminica Sfântului Apostol Toma, 23 aprilie, după săvârşirea Sf. Liturghii şi a Ltiei mici pentru morţi, care începe la ora 10.00, în Capela românească de pe strada Holló, preoţii împreună cu credincioşii vor participa şi la o slujbă de pomenire la monumentul funerar al familiei lui Emanuil Gojdu din Panteonul Naţional din Budapesta (cimitirul Kerepesi), transmite Romanian Global News.

 

Evenimentul are loc în organizarea Parohiei ortodoxe române de la Budapesta şi a Autoguvernării Româneşti din sectorul VII al capitalei Ungariei.

Emanuil Gojdu (n. 9 februarie 1802, Oradea; d. 3 februarie 1870, Budapesta) a fost un avocat de succes și patriot ardelean de origine aromână, familia sa fiind originară din Moscopole. Gojdu a fost un luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania și Ungaria. Casa în care s-a născut mai poate fi văzută și astăzi în Oradea, lângă Biserica cu Lună.

Studiile preuniversitare le-a făcut la liceul romano-catolic al călugărilor premonstratensi din Oradea (în prezent Colegiul Național Mihai Eminescu din Oradea). Studiile universitare le-a făcut la Academia de Drept din Oradea (1820-1821), la Academia de Drept din Pojon (1821-1822), iar mai apoi la Budapesta (1822-1824). Diploma de avocat a obținut-o laBudapesta, pentru ca mai târziu să o ia și pe cea de "notar cambial". În 1824 s-a așezat la Budapesta ca avocat șipolitician.

Emanuil Gojdu era mândru de originea sa de român ortodox. Casa lui din Budapesta a fost cunoscută ca fiind o casă românească, în care obișnuia să țină întruniri cu deputații români. Cu aceștia și sub președinția lui, s-a discutat și un proiect de lege "pentru egala îndreptățire a naționalităților". "Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormîntului, spre a putea fi pururea în sînul Națiunii".

Prin testamentul făcut la Budapesta în 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu și-a lăsat averea "acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține la confesiunea orientală ortodoxă", pentru acordarea de burse studenților și pentru ajutorul preoților. În acest sens a fost constituită o fundație.Acestă fundație a funcționat între 1870 și 1917, acordând foarte multe burse studenților români, dintre care se remarcă: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza șiVictor Babeș.

După 1945 Fundația Gojdu a fost naționalizată de regimul comunist din Ungaria. Actualul guvern al Ungariei refuză retrocedarea moștenirii Gojdu către Biserica Ortodoxă Română. Moștenirea valorează, după unele estimări, peste trei miliarde de euro.

 


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.