Eva Șimon: Comparaţii dureroase

Email Imprimare PDF

Eva_Iova_2011„Ridicaţi case culturale, bănci, monumente, biserici, şcoli, organizaţi coruri, fanfare, cooperative – pentru ca să aduceţi laudă neamului vostru. Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Naţiei şi fiecare să citească foaea, pentru ca mândria voastră să nu cunoască margini",sunt ultimele două porunci din Decalogul românilor din Serbia, Croaţia şi Slovenia, publicate în ziarul „Nădejdea" din Vârşeţ, în anul 1921. Românii din fostul Regat al Iugoslaviei se aseamănă cu românii din Ungaria prin faptul că ei niciodată nu au făcut parte din Statul Român, nici pe vremea României Mari (1920–1940) şi nici de atunci. Deci, poruncile supravieţuirii ca neam român din afara graniţelor României pot fi aceleaşi.

Orice comunitate de naţionalitate numeric mai mică, din orice colţ al lumii, trăieşte zi de zi chinurile luptei contra asimilării, iar identitatea naţională, limba maternă, credinţa, cultura, tradiţiile specifice fiind elementele de bază pentru care trebuie conştient să se lupte.

La fel fac şi comunităţile de maghiari cu număr mai redus, cum sunt de exemplu, maghiarii din Slovenia, din regiunea râului Mur, Muravidék (Prekmurje). Dacă ar fi să-i comparăm pe românii din Ungaria cu cineva şi situaţia lor actuală cred că aceştia ar fi cei mai potriviţi. (Cu singura diferenţă că ungurii din Prekmurje au făcut parte, până în 1920, din Regatul Ungariei.) Trăitori în câteva sate şi orăşele din apropierea graniţei cu Ungaria, ungurii din Slovenia sunt în jur de 6000 de suflete, conform recensământului din 2002, conducătorii lor apreciind că numărul celor care simt ungureşte ar fi totuşi în jur de 10.000. La fel ca la noi, şi la ei sunt în jur de 1000 de copii care învaţă la şcolile generale bilingve maghiaro-slovene. Un fel de Jula al lor este oraşul Lendva (Lendava, în slovenă), unde se găsesc majoritatea instituţiilor comunităţii maghiare. Faţă de noi însă ei au la Lendva şi instituţii fondate şi finanţate de Ungaria, cum ar fi de exemplu Centrul Bánffy, în cadrul căruia funcţionează până şi o librărie cu cărţi în limba maghiară, ca să nu mai pomenim de cele 45(!) de grupuri de păstrare a tradiţiilor, coruri, echipe de dansuri, precum tot aici există şi cercuri de cercetători, istorici, etnografi, sociologi.

Cel mai mult ne-a atras atenţia, însă, presa în limba maghiară din Slovenia, şi vom da doar exemplul radioului şi al singurului lor săptămânal. Ungurii de acolo au emisiuni radio în limba maghiară zilnic timp de 16 ore! Numărul estimat al ascultătorilor este în jur de 40.000 din care doar 2000 sunt din Muravidék, toţi ceilalţi fiind din Ungaria, deoarece emisiunile lor se prind până în zona Balatonului. Cele 16 ore zilnic sunt redactate de o echipă de 14 angajaţi pe post întreg şi 12 colaboratori externişti!

Singurul lor săptămânal, Népújság, a fost înfiinţat în anul 1958. Are un tiraj de 1500 de exemplare. Preţul unui ziar este de 1,10 euro (cca 340 forinţi). Redacţia este compusă din 4 jurnalişti, 1 director, 1 redactor-şef, 1 redactor tehnic, 1 lector, 1 secretar de redacţie, cărora li se alătură în permanenţă peste 10 colaboratori externişti. Acest săptămânal apare cu finanţare atât din Slovenia (în cea mai mare parte) cât şi din Ungaria. În anul 2015, revista maghiarilor din Slovenia a fost finanţată cu 360.000 euro (circa 110 milioane forinţi). Suma am dat-o doar ca să vă faceţi idee de diferenţa uriaşă cât se acordă pentru un săptămânal al ungurilor din Slovenia şi cât pentru cel al românilor din Ungaria, „Foaia românească" primind de la Budapesta anual 60.000 de euro, la care România mai adaugă, când cum poate, circa 10–15.000 de euro.

În redacţiile românilor din Ungaria, atât la radio, cât şi la televiziune şi la „Foaia românească" lucrează, deja de ani de zile, doar câte 2 jurnalişti. O situaţie imposibilă. Presa românilor din Ungaria este la un singur pas de prăpastie. Până când?

Eva Şimon (Foaia Românească)

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.