Reprezentanți ai românilor din Bucovina de Nord, îngrijorați și indignați de adoptarea Legii Educației din Ucraina

Miercuri, 04 Octombrie 2017 Cernăuți, Ucraina / Romanian Global News
Imprimare

27_scoli_romanesti_desfintate_ucraina
Membrii comunității românești din regiunea Cernăuți (Ucraina) se declară indignați și extrem de îngrijorați de recenta promulgare a Legii Educației din această țară, care va duce la desființarea învățământului în limba maternă și la ucrainizarea totală a școlilor, transmite Gina Ștefan, trimisul special al www.agerpres.ro la Cernăuți.

 

Subiectul legii intitulate "Despre Învățământ" se află, în aceste zile, pe buzele tuturor românilor cu care am discutat atât în orașul Cernăuți, cât și în satele din împrejurimi, unde a ajuns în vizită o delegație a Institutului Cultural Român, care derulează în zonă un proiect cultural dedicat copiilor.

Profesori, părinți, oameni simpli sau intelectuali s-au declarat revoltați de faptul că s-a ajuns la această situație și că dreptul elementar la învățământ în limba maternă este încălcat flagrant. Cei mai mulți dintre ei se tem, însă, să vorbească și acceptă acest lucru doar atunci când li se garantează anonimatul. Ei spun că sunt "funcționari de stat" și că există riscul să-și piardă locul de muncă.

"Este un dezastru pentru comunitatea românească. Primul dezastru a fost în 1940, când au venit tancurile lui Stalin, al doilea în 1997, la încheierea tratatului dintre România și Ucraina, când conducerea de atunci a Țării Mamă a spus că a sacrificat teritorii istorice pentru binele comunității românești din Ucraina și că va avea suficiente instrumente juridice pentru a determina Ucraina să respecte obligațiile față de comunitatea românească, și al treilea dezastru este acum, după adoptarea Legii Educației, prin articolul 7", spune un inginer din Cernăuți.

Acesta ține să adauge că nici în perioada sovietică nu s-a adoptat o asemenea măsură și că autoritățile ucrainene vor să desființeze școli în care se predă limba română de peste 200 ani.

"Ei, care se plâng continuu de rusificarea Ucrainei, și nu spunem că nu-i așa, au preluat tot ce-i mai rău de la ruși și procedează mai rău decât rușii prin ucrainizarea totală și forțată a învățământului. Frații și surorile noastre, părinții noștri au învățat în limba română și în perioada totalitarismului sovietic, iar acum, în democrația post-Maidan, se dorește nu numai anihilarea lingvistică, ci și anihilarea identității noastre naționale. Ce dragoste să ai față de țara care vrea să le fure copiilor tăi limba maternă?", spune bărbatul din Cernăuți.

O doamnă care îl însoțește cataloghează situația ca fiind una "catastrofală" și mărturisește că atunci când a aflat că președintele Ucrainei a promulgat legea educației a simțit că i-a murit cineva apropiat.

Una dintre problemele celor intervievați se referă la statutul românilor din aceste meleaguri, un statut care nici astăzi nu este recunoscut și pus în termeni de "popor băștinaș/autohton", ci cel mult de "minorități etnice sau lingvistice".

"Din momentul când am aflat că legea a fost validată, am simțit un cuțit înfipt în inimă și nu pot nici acum să-mi stăpânesc lacrimile, cum s-a putut întâmplat asta? Pentru că noi, niciodată, poporul nostru, nu a cucerit alte popoare, de-a lungul istoriei. Noi am fost stăpâni la noi acasă. Și cu toate că suntem mioritici, așa, ca ciobănașul care primește cu demnitate moartea, totuși ne doare sufletul că se procedează așa. Că aici avem moșii, strămoșii înmormântați și vom ajunge că nu vom avea dreptul nici să ne bocim morții în limba noastră maternă, nici să ne scriem numele în românește pe cruce. Școala este acel depozitar care scoate la iveală portul național, obiceiurile, șlefuiește limba, dar dacă nu o vom învăța, ce se va alege de noi, românii?", se întreabă o profesoară din Ciudei.

În această localitate, mai multe cadre didactice sunt îngrijorate că o delegație de la Ministerul Educației și-a anunțat vizita în următoarele zile, existând temerea că se va trece la represalii după ce dascălii și-au exprimat, printr-o scrisoare, protestul față de prevederile Legii Educației.

"Vom ajunge să nu mai avem locuri de muncă. Actuala lege prevede că se poate învăța în limba maternă în clasele I-IV, după care obligatoriu se va studia în limba ucraineană. Iar părinții vor dori să își dea copiii la clase ucrainene încă din clasa I, pentru a le fi mai ușor mai târziu. Nimeni nu ne-a consultat, nimeni nu ne-a întrebat, am fost luați prin surprindere. Iar acum auzim că se discută procente de către București și Kiev, de parcă suntem monedă de schimb", spune un alt profesor.

Acesta ține să adauge că etnicii români sunt și au fost dintotdeauna cetățeni loiali ai Ucrainei, că au luptat pentru ea atunci când a fost nevoie, că luptă și acum în zonele de Est ale țării mulți români care au fost înrolați în armata ucraineană și și-a exprimat speranța că rațiunea va prima în această chestiune.

"Noi suntem buni cetățeni ai Ucrainei, stimăm statul ucrainean, stimăm legile, când a fost timpul de restriște pentru Ucraina și fiii noștri, români, s-au ridicat, au luptat cu arma în mână să apere integritatea și independența țării. De ce se procedează cu noi așa, că noi suntem cetățenii Ucrainei și am vrea să ni se respecte drepturile? Nu încetăm să credem la o bună rațiune a conducerii și a Ucrainei și a fraților noștri români, a celor din Moldova, și avem o speranță că nu e totul pierdut", a spus bărbatul.

Primarul din comuna Ciudei, Anatoly Dmitrivici, dă asigurări că indiferent de legile pe care unii le dau, fără a analiza toate implicațiile, limba română va fi păstrată în zonă.

"Cineva, astăzi, vrea să distrugă ceea ce s-a păstrat de zeci de ani, ar vrea să ne despartă de limba maternă, de limba română, în care, atunci când vorbim, durerea din suflet trece mai ușor. Noi, sub orice formă și sub orice legi, vom păstra ceea ce ne-au lăsat Decebal, Traian și Ștefan cel Mare și Sfânt. Cu mândrie vom duce vorba românească, cu mândrie și cu capul sus ne vom numi români. Noi suntem popor autohton, aici noi suntem acasă", afirmă Anatoly Dmitrivici.

Directorul Centrului Media BucPress, politologul Marin Gherman, explică pentru AGERPRES care este situația actuală, după ce a fost adoptată Legea Educației, ca parte a unui proces început cu mai mult timp în urmă, pe care inclusiv unele organe de presă ucrainene îl numesc "proces de ucrainizare a școlilor" și care pentru minorități înseamnă, de fapt, "un proces de lansare a unei întregi bătălii referitoare la păstrarea identității naționale, etnice și lingvistice".

Marin Gherman punctează faptul că reprezentanții comunității românești din Ucraina sunt de părere că limba română este elementul de bază în ceea ce privește păstrarea identității naționale, iar în perspectivă, această lege va determina unele procese "absolut nefaste" pentru românii de aici, în primul rând ducând la dispariția "acelui substrat lingvistic, de bază, pe care se sprijină identitatea națională". În plus, spune politologul român din Cernăuți, jurnaliștii de expresie română din zonă sunt foarte îngrijorați că, în viitor, își vor pierde cititorii sau ascultătorii, întrucât din sistemul de educație vor ieși oameni care nu vor vorbi în limba română.

"Noi, jurnaliștii, cei de la Centrul Media BucPress și alte organe de presă suntem îngrijorați că vor dispărea, peste ani, cititorii, ascultătorii, telespectatorii noștri, majoritatea fiind școlarizați în limba ucraineană se vor orienta către presa în limba ucraineană. Și, iarăși, este o problemă, deoarece din sistemul de educație vor ieși oameni care nu vor cunoaște limba română sau o vor cunoaște rău și va fi această ruptură dintre jurnaliștii care scriu într-o limbă literară și cei care o cunosc doar pe 'închipuite' și vom fi absolut izolați de realitatea noastră", menționează Marin Gherman.

El spune că în rândul comunității românești se resimte "o mare dezamăgire față de ceea ce se întâmplă și această dezamăgire este în trezire", întrucât în unele sate s-a aflat cu întârziere despre lege, iar unii români nu au crezut că aceasta este reală.

Referitor la Legea Educației promulgată de președintele Poroșenko, politologul român afirmă că aceasta încalcă chiar prevederile Constituției Ucrainei, întrucât reduce drepturile deja existente.

"Acest articol 7 este o problemă mai ales din punctul de vedere al Constituției Ucrainei, care în articolul 22 nu prevede posibilitatea reducerii drepturilor deja existente. Este un principiu al constituționalității general acceptat în întreaga Europă. (...) Deci, vorbim despre o lege care își asumă un angajament juridic de a fi mai presus de legea fundamentală, ceea ce m-a deranjat ca politolog cel mai mult, pentru că nu poate o lege să fie mai sus decât Constituția unei țări și vorbim acum de noțiuni legale, juridice și ce țin de procesul politic intern. Mai mult decât atât, în Constituție scrie că statul garantează studierea limbii minorităților sau studierea în limba minorităților, eu aș alege mai mult studierea în limba minorităților. Și atunci, dacă prin Constituție, eu am dreptul să îmi fac studiile în limba mea, iar legea nu garantează, nici nu asigură, ci prevede un anumit drept de a face acest lucru, la fel mi se pare un lucru contradictoriu din punctul de vedere al Constituției", mai spune Marin Gherman.

Pe baza acestor considerente, asociațiile românești din Ucraina și organele de presă s-au adresat tuturor fracțiunilor parlamentare din Parlamentul Ucrainean, solicitându-le să ceară Curții Constituționale o examinare strictă a articolului 7, pentru a se vedea dacă respectă prevederile legii fundamentale. Și chiar dacă există o speranță privind o posibilă examinare a acestei legi de către Curtea Constituțională, "apar unele întrebări referitoare la posibila implicare politică a Curții Constituționale, care în Ucraina este formată pe criterii politice".

Marin Gherman a urmat o școală generală în limba română, după care a făcut facultatea, masterul și doctoratul în limba ucraineană, fiind un bun cunoscător al sistemului de educație din Ucraina. În opinia sa, "cunoașterea unei limbi depinde de dorința persoanei respective", iar argumentele potrivit cărora se încearcă acordarea de șanse egale minorităților pentru a urma cursurile unor instituții de învățământ superior în limba de stat sunt "absolut utopice", legea nereprezentând o soluție, ci creând o problemă mai mare decât cea pe care dorește să o rezolve.

Acesta mai susține că mulți dintre etnicii români din Ucraina au obținut rezultate foarte bune în diverse domenii de activitate, unii fiind profesori universitari la Universitatea din Cernăuți, unde le predau studenților în limba ucraineană, dar aceste aspecte nu par a fi luate în seamă de autoritățile de la Kiev.

"Anul acesta, un elev român de la Gimnaziul 'Alexandru cel Bun' nr. 6 din Cernăuți a luat cele mai mari note la limba și literatura ucraineană pe regiunea Cernăuți, mai bine decât elevii ucraineni, și a devenit student la Universitatea Movileană din Kiev, una dintre cele mai bune din țară. Deci sunt cazuri care arată că românii, oriunde s-ar afla, sunt capabili să realizeze multe lucruri fantastice în plan științific, literar, cultural", adaugă Marin Gherman, care adaugă că respinge ideea promovată în presa ucraineană, că "românii din Cernăuți sunt o enclavă lingvistică".

El ține să puncteze că, potrivit tuturor sondajelor sociologice, "românii în orice stat, inclusiv în Ucraina, sunt foarte loiali și foarte toleranți și foarte ascultători în ceea ce privește respectarea Constituției și legilor".

Politologul român subliniază că asociațiile culturale românești din zonă au făcut numeroase demersuri către autoritățile ucrainene, pledând pentru un dialog cu acestea întrucât sunt cetățeni ai statului, dar s-au adresat și președintelui României și guvernanților de la București, precum și organizațiilor internaționale.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare ale acestei situații, Marin Gherman spune că o cale ar fi "o mai mare implicare a României pe căi diplomatice, pentru a negocia un format cât mai prielnic pentru români, chiar și în cadrul acestei legi" și că ar trebui ca atât statul român cât și românii din Ucraina să ceară "o cât mai mare includere a reprezentanților minorităților românești din Ucraina în aceste negocieri sau în alte negocieri care țin de programul educației în plan regional", în condițiile în care autoritățile ucrainene nu i-au consultat înainte de adoptarea legii.

Potrivit politologului român, autoritățile ucrainene nu au ținut cont deloc nici de argumentul istoric, de faptul că românii au studiat dintotdeauna în limba maternă și crede că acest lucru se întâmplă pentru că cei care fac legi nu cunosc realitățile din teritoriu.

"Mulți dintre etnicii români, care nu prea cunosc partea juridico-politică, sunt nedumeriți pentru că aici, în Cernăuți, Herța, în altă parte, școlile au fost tot timpul cu predare în limba română. Și acest argument istoric al populației românești, ca populație indigenă, nu este luat în considerare nicăieri și asta datorită faptului că legile sunt deseori scrise de oameni care nu au habar de cum are loc viața în periferii și nu în centru. Și din punctul acesta de vedere, acest articol al legii nu face nicio excepție pentru aceste zone. Cred că ar fi cazul ca legea să facă o excepție pentru aceste teritorii sau să ofere o posibilitate de a soluționa altfel situația în cauză prin intermediul relațiilor Uniunea Europeană — limbă UE, stat UE. Dacă ne dorim integrare europeană reală, atunci nu trebuie să avem frică de o limbă a unui stat al UE", conchide Marin Gherman.

Și alți intelectuali români din Ucraina vorbesc despre situația gravă generată de adoptarea Legii Educației, de politica agresivă de asimilare și deznaționalizare dusă de autoritățile de aici, unii susținând că resimt și un sentiment de abandon din partea Țării Mamă.

"Sunt lucruri care atentează la firea noastră națională și eu, personal, ca om de cultură, ca scriitor, dar și toată intelectualitatea din zona Cernăuți se simte și abandonată într-un fel de către țară (România n.r.), care s-a rezumat doar la declarații, și pe de altă parte, statul ai cărui cetățeni suntem, legile căruia le respectăm, unde plătim impozite, poartă o politică nu ofensivă față de tot ceea ce reprezentăm noi, ci o politică de discriminare, de deznaționalizare și de asimilare, care este foarte dură de la oră la oră", declară, pentru AGERPRES, academicianul Vasile Tărâțeanu, director al Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" și al Fundației Culturale "Casa limbii române" din Cernăuți.

 

Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.