Banner

Petrișor Peiu: Cât costă ReUnirea Republicii Moldova cu România?

Email Imprimare PDF

08_petrisor_peiuCe model se poate adopta pentru studiul Reunificării României cu Republica Moldova, se întreabă în cartea sa „Se mai poate face astăzi Unirea?", dr.Petrișor Peiu, preluat de Romanian Global News.

 

Dacă reținem datele esențiale ale modelelor prezentate, respectiv:

• Raportul de 4:1 între populații și de 3:1 între performanțele economice(PIB/locuitor în metodologia PPP) ale celor două Germanii;

• Raportul de 2:1 între populații și de peste 20:1 între performanțele economice(PIB/locuitor în metodologia PPP) ale celor două state coreene, rezultă că modelul cel mai apropiat de situația celor două state românești este cel german.

Reținem că, în cazul nostru, raportul între populații este 6:1, dar raportul între performanțele economice (indicatorul PIB/locuitor în metodologia PPP) este de peste 4:1.

Deși raportul între populații este mai mare în cazul nostru (cu o treime), acest fapt este compensat de raportul mai mare (tot cu o treime) în cazul performanțelor economice, ceea ce conduce la o oarecare suprapunere a modelului german peste situația celor două state românești.

Ce costuri pentru Reunificare ne indică experiența românească?

Experiența românească ne indică un cost al Unirii de la 1918 echivalent cu valoarea a două PIB‐uri, în contextul în care s‐a integrat României o populație la fel de mare precum cea existentă. Dacă am fi integrat o populație de trei ori mai mică (ponderea Basarabiei de atunci, aproximativ 16%), costurile, cel puțin matematic, s‐ar reduce de trei ori , adică ar fi fost de așteptat să se situeze la valoarea a două treimi dintr‐un PIB anual.

Ce concluzie se poate trage privind costurile Reunificării?

Suprapunând modelul german (costuri pentru reunificare în valoare de un PIB pentru 20 ani), cât și experiența românească, ne putem aștepta ca Reunificarea României cu Republica Moldova să presupună un cost financiar echivalent cu cel mult un PIB, desfășurat pe o durată de două decenii cel puțin, timp în care s‐ar reuși atingerea obiectivului de a aduce nivelul de performanță economică al actualei Republici Moldova la un nivel de 75–80% din nivelul atins atunci pe actualul teritoriu al României.

Poate România să suporte acest cost financiar?

Un cost de un PIB pe timp de 20 ani înseamnă, practic, aproximativ 9 miliarde USD în fiecare an, ceea ce este perfect „suportabil" pentru economia românească, din următoarele motive:

• O sumă importantă (probabil o medie anuală de 1,5–2 miliarde USD) ar fi reprezentată de investițiile private ale companiilor, care vor deschide în teritoriul dintre Prut și Nistru, filiale, sucursale sau orice alt tip de prezență;

• O altă contribuție importantă ar proveni din fondurile structurale europene, care s‐ar distribui proporțional și pentru teritoriul dintre Prut și Nistru, adică alte 2 miliarde USD anual;

• După Reunificare, datorită structurii economiei (cu o importantă pondere a agriculturii), actualul teritoriu al Republicii Moldova va primi o importantă sumă, reprezentând „subvenția unică pe hectar" din partea bugetului Uniunii Europene;

• O altă contribuție va veni din efectul de multiplicare, care va face să crească veniturile bugetare ca urmare a unei noi dezvoltări (probabil încă 1 miliard USD);

• Cea mai importantă sumă rămâne să fie alocată de la bugetul de stat al României, probabil provenind fie dintr‐o taxă specială (similară taxei de solidaritate din Germania), fie dintr‐un credit asumat de stat (gradul de îndatorare al României este încă mic). Există, însă, și metode de a reduce această „povară financiară", de exemplu prin crearea unui fond special care să înceapă să investească de pe acum în companiile din Republica Moldova sau prin emiterea unor obligațiuni care să poată finanța respectivele operațiuni.

Fragment extras din cartea „Se mai poate face astăzi Unirea?" semnată de Petrișor Gabriel Peiu

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook