Banner

Petru BOGATU: Mizele greșite ale PPE în Republica Moldova

Email Imprimare PDF

23_petru_bogatuPartidul Popular European, un mare grup politic conservator, pe cât de norocos este în vestul continentului, pe atât de ghinionist pare să fie în estul lui. De la un timp încoace, din varii motive, familia dreptei creștin-democrate pierde teren în țările fostului bloc sovietic, iar Republica Moldova nu-i o excepție, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

 

Misionarul democrației

PPE, cel mai mare partid transnațional doctrinar din lume, crede într-o Europă a națiunilor și în personalismul comunitar. Printre valorile normative care constituie axul primordial al filosofiei sale politice se numără societatea deschisă bazată pe om și tradiția creștină non-confesională care se află la originile actualei civilizații occidentale.

Poate fi considerat un misionar în sensul cel mai frumos al acestui cuvânt. A căutat mereu să răspândească valorile democratice în societățile ermetice sau în cele care s-au debarasat de comunism.

Este o prezență vizibilă pe scena politică de la Chișinău din a doua jumătate a anilor 1990. A jucat un rol semnificativ, prin diverse instituții pan-europene, în procesul de democratizare a celui de-al doilea stat românesc, modelându-l adesea după chipul și asemănarea lui.

Popularii au pus umărul, neîndoios, să reorienteze Republica Moldova pe calea integrării europene. Încă în mandatul președintelui Petru Lucinschi și chiar în timpul regimului Voronin au căutat să stimuleze implementarea unor standarde occidentale în economie, în competiția politică și în justiție, să limiteze influența rusă.

PPE nu întotdeauna și-a atins obiectivele la Chișinău, desigur. Totuși, eforturile sale nu au fost zadarnice, iar acest lucru nu-i întâmplător.

Partidul № 1 în UE

Popularii europeni constituie cea mai solidă și numeroasă familie politică de dreapta în Europa. Tocmai de aceea de ani buni dau tonul în instituțiile comunitare. Au cel mai mare grup în Parlamentul European. Reprezentanții PPE dețin constant cele mai înalte funcții în UE.

Actualul președinte al Consiliului European, ca și predecesorul său, este creștin-democrat. La fel stau lucrurile și în Comisia Europeană care este condusă, pe durata ultimilor două mandate, de fruntași ai PPE. Majoritatea comisarilor europeni sunt din aceeași familie politică.

Partidele creștin-democrate formează guvernele naționale sau dețin portofoliul de prim-ministru în Spania, Austria, Irlanda, Germania, Portugalia, Finlanda, Ungaria și Bulgaria. Președinții României și Ciprului sunt de asemenea membri ai PPE.

Deși de-a lungul ultimelor două decenii a suferit înfrângeri serioase în Franța, Grecia și Italia, unde popularii nu mai sunt la guvernare, ei își păstrează pozițiile dominante în vestul Europei. Mai mult decât atât, au posibilitatea să revină în curând la putere în unele țări. La Roma, bunăoară, prin coaliția reprezentată de Silvio Berlusconi.

Popularii europeni și-au adus contribuția la decomunizarea fostelor state ale lagărului socialist. Prefacerile democratice din Polonia, Ungaria, România, Țările Baltice, Ucraina și Georgia se datorează în mare parte PPE-ului.

Declin în flancul estic

Totuși, de la un timp încoace, influența creștin-democraților în Europa Centrală și de Est se erodează. Ei se află pe un trend descendent atât în fostele republici sovietice, cât și în țările membre ale UE care anterior făcuseră parte din blocul sovietic.

PPE a pierdut majoritatea parlamentară sau controlul puterii executive în România, Polonia, Cehia, Slovacia, Estonia, Georgia, Republica Moldova. Din 2009 până în 2015, la Chișinău, primul-ministru era membru al PPE. De trei ani însă creștin-democrații au degenerat într-un grup minuscul reprezentat în Parlament de rămășițele PLDM.

Nu ne îngăduie nici timpul și nici spațiul să ne oprim în detaliu asupra motivelor declinului Partidului Popular European în flancul estic al UE. Ar fi multe de spus, de exemplu, despre devierea de la unele valori doctrinare ale conservatorismului, despre neglijarea principiului subsidiarității, despre abordarea discutabilă a problemelor legate de migrație etc.

Ceea ce ne interesează este decăderea PPE în Republica Moldova. Or cauzele derapajului său la Chișinău stau în altă parte decât cele din Polonia sau Cehia.

Arderea cărților PPE

Popularii europeni au trecut Prutul în ultimii ani ai secolului trecut prin filiera Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat din România. Țărăniștii au tutelat în acei ani tulburi Partidul Popular Creștin Democrat, căutând să-l racordeze la valorile europene.

PNȚCD a trimis la Chișinău mai mulți emisari. A adus o vastă literatură despre doctrina Partidului Popular European și a Internaționalei Creștin - Democrate, stocând-o la sediul Partidului Popular Creștin Democrat. Însă președintele de atunci al PPCD, Iurie Roșca, care cocheta cu legionarismul, nu privea cu ochi buni acest fapt.

În consecință, toate materialele PPE au fost distruse prin foc. Cărți valoroase, printre acestea numărându-se lucrarea lui Wilfried Martens „O Europă și cealaltă", prefațată de Helmut Kohl, au fost arse chiar în curtea partidului.

PNȚCD a vrut să creadă, totuși, că a convertit până la urmă PPCD-ul la democrația creștină europeană și a recomandat aderarea sa la PPE. Și cum popularii europeni și-au dorit să aibă o formațiune politică în Republica Moldova, ei au trecut cu vederea, pentru a-și atinge obiectivul, și oportunismul lui Iurie Roșca, și extremismul său ostentativ, și organizarea arhicentralizată, nedemocratică a partidului cu pricina.

Nu e de mirare că până la urmă adoptarea PPCD-ului s-a dovedit a fi un fiasco total. Când a aflat că popularii europeni pregătesc excluderea sa, Iu. Roșca a retras partidul din PPE.

Locul PPCD-ului a fost luat de Partidul Liberal Democrat, chit că formațiunea lui Vlad Filat nu făcuse încă dovadă atașamentului său la valorile creștin-democrate. Era doar o promițătoare mașină electorală.

Cum însă vidul lăsat de experiența amară a colaborării cu PPCD era greu de suportat, PPE s-a grăbit să adopte PLDM. La ce a dus această coabitare am văzut.

Fostul prim-ministru Vlad Filat a vorbit una și a fumat alta. A jurat credință UE și, concomitent, a preluat toate schemele de corupție ale guvernării PCRM, umflându-le până peste poate. A mers pe joc dublu cu Putin, trădându-și astfel propriul electorat și punându-i într-o situație penibilă pe vicepreședintele american Joe Biden, cancelarul Angela Merkel, pe alți lideri occidentali care au avut încredere în el.

Odată cu prăbușirea PLDM-ului, PPE s-a văzut iar silit să caute un înlocuitor. Cum Maia Sandu s-a impus drept exponentul dreptei proeuropene în alegerile prezidențiale din 2016, s-a pariat pe ea și pe Partidul Acțiune și Solidaritate al acesteia.

Suferințele pulmonului estic

Cu toate că PAS este deocamdată un grup crud din punct de vedere doctrinar, miza popularilor europeni poate fi înțeleasă. Ei și-au propus, se pare, reeducarea într-un fel a acestei formațiuni politice în spiritul creștin-democrației.

Însă odată cu PAS, PPE a înfiat și Partidul Platforma DA, iar acest lucru este mai dificil de înțeles, darămite de acceptat. PDA-ul lui Andrei Năstase este o grupare amorfă, vindicativă, fără principii doctrinare, cu origini oligarhice și interlope dubioase.

Unde mai pui că acest partid este într-un fel un bastard al grupului Iu. Roșca. Umbra lui pune într-o lumină proastă PAS și ridică iar întrebări asupra prezenței creștin-democrate în Republica Moldova.

Concepția PPE despre bătrânul continent, vorba lui Wilfried Martens, este aceea a unei Europe integrale, respirând din nou cu cei doi plămâni ai săi, vestic și estic. Se pare că pulmonul cel din urmă dă semne de îmbolnăvire și trebuie tratat de urgență.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook