Vlad Cubreacov la Izvorul Mureșului: Majoritatea comunităţilor istorice româneşti din jurul graniţelor ţării înregistrează regrese însă în ultimul an s-au înregistrat şi unele progrese promiţătoare

Email Imprimare PDF

28_vlad_cubracov_izvm_2018Majoritatea comunităţilor istorice româneşti din jurul graniţelor ţării înregistrează regrese în ce priveşte posibilităţile de păstrare şi afirmare a identităţii naţionale, însă în ultimul an s-au înregistrat şi unele progrese promiţătoare, a declarat preşedintele Asociaţiei "Răsăritul românesc" din Republica Moldova și secretar general al Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei, Vlad Cubreacov, care a făcut o trecere în revistă a stării actuale a acestora în cadrul Universităţii Vară de la Izvorul Mureşului, transmite Oana Negrea pentru www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

Cubreacov a punctat că în România s-au produs o serie de schimbări pozitive în ce priveşte atitudinea autorităţilor statului faţă de comunităţile româneşti din afara graniţelor, amintind, printre altele, adoptarea de către camerele reunite ale Parlamentului, în data de 27 martie 2017, a unei "declaraţii istorice" privind aniversarea centenarului unirii Basarabiei cu România, document "de o valoare politică inestimabilă", care este şi "un mesaj adresat autorităţilor statului de la Chişinău".

Cubreacov a mai menţionat pozitiv faptul că, la sfârşitul anului trecut, Parlamentul României a dublat bugetul alocat organizaţiilor persoanelor aparţinând minorităţilor româneşti din jurul graniţelor şi diaspora, acesta ajungând la peste 15 milioane de lei.

"Ni s-au dat asigurări că anul acesta, către data de 1 decembrie, va fi inaugurat, în sfârşit, Muzeul românilor de pretutindeni, există asigurări ferme din partea Ministerului Românilor de Pretutindeni în acest sens. De asemenea, s-a luat în dezbatere pentru prima dată posibilitatea dublării numărului de angajaţi ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie pentru a debloca procesul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române de către urmaşii celor care au deţinut-o sau de către românii care trăiesc în jurul graniţelor şi doresc cetăţenia. (...) De asemenea, ni s-au dat asigurări că, foarte curând, cu ocazia următoarei şedinţe comune a guvernelor Republicii Moldova şi României, va fi discutată şi probabil decisă anularea tarifelor de roaming între România şi Republica Moldova, ceea ce ar însemna, iarăşi, o intensificare a comunicării", a declarat acesta.

În ce priveşte Republica Moldova, Cubreacov a menţionat că, în condiţiile în care autorităţile guvernamentale de la Chişinău nu au arătat "prea mare deschidere şi entuziasm în Anul Centenar 2018", autorităţile locale au fost cele care au preluat "ştafeta", iar în acest moment, potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe de Bucureşti, există 529 de acorduri de înfrăţire administrativă sau parteneriat administrativ între comunităţile locale şi administraţiile publice locale din cele două state.

"Este o creştere simţitoare, dacă acum doi ani şi jumătate aveam doar 116 acorduri, iată că am crescut cu peste 400 de asemenea parteneriate, care presupun şi solidarităţi financiare, potrivit legilor intrate în luna mare martie în vigoare, deci comunele din Republica Moldova, dar şi în Ucraina vor putea beneficia de sprijin din partea comunelor înfrăţite, oraşelor sau judeţelor din România. (...) O bucurie a fost pentru noi, în prima jumătate a anului, adoptarea de aproape 200 de primării din Republica Moldova, de oraşe, comune, sate sau chiar de consiliile raionale, a declaraţiilor de unire sau de reunire cu România în Anul Centenar. Basarabia a vibrat, ceea de denotă că acolo conştiinţa românească este încă vie, iar acolo unde încă este în adormire trebuie trezită. Dar eu sunt absolut convins că pe măsură ce ne vom apropia de data de 1 decembrie adoptarea acestora se va intensifica", a subliniat acesta.

La capitolul "regrese", Cubreacov a enumerat desfiinţarea Direcţiei români din afara graniţelor ţării din cadrul Institutului Cultural Român şi faptul că nu au fost înfiinţate institutele culturale române, prevăzute de cadrul legislativ în vigoare, de la Moscova, Belgrad, Atena şi Kiev, cu filială la Cernăuţi.

În opinia sa, "cel mai mare regres" al drepturilor minorităţilor a fost înregistrat în Ucraina, unde trăiesc peste 400.000 de români, ţară în care Rada Supremă a adoptat în septembrie 2017 o nouă lege a educaţiei, care a "suprimat" treapta gimnazială, liceală şi universitară în limbile tuturor minorităţilor naţionale, evident, inclusiv în limba română.

"În prezent, din păcate, din toată populaţia şcolară românească doar patru copii din 10 sunt instruiţi în limba română, iar şase sunt instruiţi fie în limba ucraineană, fie în limba rusă", a spus Cubreacov.

Referindu-se la românii din Serbia, el a menţionat că "situaţia lor e complicată", fiind divizaţi în mod artificial de autorităţi în români propriu-zişi şi în vlahi şi a apreciat că atât România, cât şi alte state ar trebui să condiţioneze aderarea Republicii Serbia la Uniunea Europeană de respectarea drepturilor minorităţilor etnice şi naţionale, lingvistice şi culturale.

Cât priveşte Ungaria şi Bulgaria, Cubreacov a afirmat că "românii din aceste două ţări fac în continuare obiectul politicilor, dar şi al practicilor asimilaţioniste, printr-un contrast vizibil cu tratamentul pe care îl aplică România minorităţilor maghiară şi bulgară" şi a amintit, totodată, că Grecia este unul dintre cele şase state membre ale Consiliului Europei care nu au ratificat niciodată Convenţia europeană cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi nici Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare.

"Cât priveşte populaţia românească din sudul Dunării, din sudul Balcanilor, şi mă refer la aromâni, aici avem un mic progres pe care toată lumea l-a remarcat. În data de 13 octombrie 2017, Parlamentul Republicii Albania a adoptat, în premieră, inclusiv sub presiunea Consiliului Europei, trebuie să o spunem clar, o nouă lege cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor etnice şi în articolul 3 al acestei legi sunt enumerate, în mod expres, toate minorităţile pe care statul albanez le recunoaşte şi cărora se angajează să le acorde protecţie. Printre aceste minorităţi (...) sunt recunoscuţi şi aromânii. (...) Sperăm foarte mult că, urmare a adoptării acestei legi, aromânii vor putea face obiectul sprijinului cultural direct al României, ca stat înrudit (...), cu asentimentul statului albanez", a afirmat Cubreacov, unul dintre organizatorii Universităţii de vară.

Nu în ultimul rând, el s-a arătat îngrijorat de faptul că, potrivit Eurostat, aproape 3,5 milioane de cetăţeni ai României şi circa un milion de cetăţeni din Republica Moldova "au luat calea străinătăţii".

"Este un lucru care nu poate fi trecut cu vederea, iar în contextul interesului nostru legitim pe care îl urmărim, de solidaritate naţională, de menţinere a legăturilor spirituale, culturale, de rezistenţă la procesele asimilaţioniste sau de aculturaţie, este foarte important ca Guvernul de la Bucureşti şi Guvernul de la Chişinău, şi am fost asiguraţi că se negociază, să adopte un document, nu doar o declaraţie politică, un document juridic privind diaspora comună a celor două state româneşti. Este foarte important, asta ar pune capăt politicilor moldoveniste care încă îi mai ispitesc pe unii de la Chişinău şi există oricând riscul ca prin schimbarea contextului politic intern să se revină la practicile şi reflexele din timpul sovietic, de separare artificială a basarabenilor, zişi moldoveni, de restul masivului etnic şi istoric şi cultural românesc, cum se întâmplă în Serbia cu vlahii şi românii. (...) Deci, un acord interguvernamental privind diaspora comună a celor două state, un instrument juridic ne-ar ajuta enorm", a conchis Vlad Cubreacov.

Ediţia din acest an, cea de-a XVI-a, a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, care se desfăşoară în perioada 2-7 iulie, are ca temă "România şi românii de pretutindeni, în Anul Centenarului Marii Uniri" şi la aceasta participă cursanţi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai statului român, ai societăţii civile, politicieni etc.

Universitatea este organizată de Centrul Cultural Topliţa şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în parteneriat cu Asociaţia "Răsăritul Românesc" din Chişinău, Alianţa pentru Centenar şi Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner

Cele mai citite ştiri


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.