Dan Dungaciu: Chișinăul detonează o bombă la frontiera NATO și UE

Email Imprimare PDF

27_dungaciuPrin legile amnistiei fiscale și a cetățeniei prin investiții Chișinăul este pe cale să detoneze o adevărată bombă la frontiera NATO și UE, susține analistul politic român Dan Dungaciu în cadrul unui interviu pentru www.cotidianul.md, preluat de Romanian Global News.

Analistul vorbește despre pericolele pe care le aduce Republica Moldova pentru securitatea estului Europei, deschide parantezele în privința vizitei fostului președinte kîrgîz Almazbek Atambayev la Chișinău și întrevederea acestuia cu Vladimir Plahotniuc, dar și de ce Moscova stă în expectativă în ultimele luni.

La Chișinău recent a fost votată o lege a amnistiei fiscale extrem de criticată de societatea civilă și opoziție. Critici deosebit de dure au venit și din partea instituțiilor internaționale. Fondul Monetar, Banca Mondială, ambasadele SUA și UE s-au declarat dezamăgite de votarea acestei legi. De cealaltă parte, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că aceste reacții au venit în urma unor „neînțelegeri" apărute din cauza lipsei de informare. Credeți că instituții precum FMI sau BM pot să iasă cu astfel de comentarii fără o analiză solidă?

Nu cred că se putea imagina ceva mai eficient care să spargă și ultimele cioburi ale imaginii Republicii Moldova decât legea amnistiei fiscale. Practic e fără precedent ca un stat în care s-au spălat 22 de miliarde dolari, bani rusești și din care a dispărut cel puțin un miliard, să vină cu asemenea măsuri. După invalidarea alegerilor de la Chișinău, R. Moldova mai vine cu un record în spațiul ex-sovietic! Înainte de a identifica vinovații pentru furtul miliardului și mecanismele prin care aceste lucruri au fost posibile, repet ce am spus deja – că doar cinci ani se țin în arhivă urmele electronice ale tranzacțiilor financiare, autoritățile trec deja la acoperirea vinovaților, la premierea lor, acum îi invită să îi spele, și la acoperirea acestor mecanisme ale fraudei de stat care a avut loc în Republica Moldova.

Este peste orice imaginație. Nu e de mirare că cei pe care i-ați menționat au ieșit public așa de violent. În special SUA, pentru care deschiderea unor mecanisme de stat de spălare de bani este ca și cum ai detona o bombă în biroul Departamentului de Stat care se ocupă de R. Moldova. Căci asta este, o bombă. La frontiera UE și NATO, deci la frontiera strategică a SUA, Chișinăul deschide cutia Pandorei a spălării banilor!

Să vă dau un singur exemplu. Vă aduceți aminte un caz petrecut cu ceva ani în urmă și pentru mulți inexplicabil. La 15 martie 2015, în drum spre orașul rusesc St. Petersburg, unde urma să se întâlnească cu președintele rus Putin, președintele kârgâz Almazbek Atambaev a efectuat o scurtă vizită la Chișinău. Ocolul, geografic vorbind, este mare, nu existau rațiuni de transport. Deși a stat patru ore la Chișinău, nu s-a întâlnit cu omologul său de atunci, președintele Timofti, ci cu Vladimir Plahotniuc, pe atunci fără funcție oficială, și, probabil pentru salvarea aparențelor, și cu președintele Parlamentului R. Moldovei, Adrian Candu. Nu au dat nicio explicație credibilă pentru ocol și întâlnire. Dar după asta, opoziția kârgâză a început să vorbească public despre spălare de bani, adică despre faptul că președintele kârgâz ar fi venit la Chișinău ca să înălbească niște bani sau să fie ajutat în acest sens.

Pentru cei care nu sunt foarte familiarizați cu situația din Kârgâstan, lucrurile stau cam așa. Fostul stat sovietic are aur, de care depinde, practic, tot exportul său. Controlul statului îl exercită cel care numește oamenii în acest domeniu, statul mai are circa 30% din acțiuni acolo. Și aurul știți cum e, uneori se mai pierde pe drum un lingou, zic și eu, speculez... Și atunci vă dați seama că dacă se adună mai multe lingouri ce faci cu el? Îl vinzi. Și dacă îl vinzi, ce faci cu banii?... Deci eu nu zic că așa ar fi, că opoziția kârghâză ar avea dreptate, spun doar că fostul spațiu sovietic este un spațiu în care, spre deosebire de spațiul euroatlantic, se umblă cu bani în geantă. Cu mulți bani. Și dacă lucrurile stau așa, devine limpede că cel mai lucrativ business ar fi cel prin care ai putea să speli acești bani. Adică de la Vladivostok până la Tiraspol sau Chișinău, cine poate spăla acești bani devine un actor crucial.

Acesta este de fapt motivul pentru care și FMI, și UE, și SUA, mai ales, au reacționat așa de dur. Pentru ei este de neconceput. În locurile de unde vin ei dacă te duci cu 10 000 de dolari cash la bancă imediat apare cineva în costum ca să te întrebe de unde îi ai...

Sunt voci care afirmă chiar că această lege ar putea duce la anularea regimului liberalizat de vize cu UE, întrucât ar comporta riscuri pentru securitatea comunitară. Cum comentați aceste temeri venite de la Chișinău?

Și nu doar de la Chișinău. Dacă o asemenea morișcă de spălare a banilor se pune pe picioare în R. Moldova, un asemenea mecanism ar deveni atât de important, iar cine l-ar controla atât de puternic, încât am putea vorbi despre logica „narco-statelor". „Narco-statele" sunt cele în care toate instituțiile politice și economice sunt, practic, sub controlul celor care se ocupă de traficul ilegal de droguri. Bolivia sau Venezuela au fost numite așa, dar cazul de manual e Guinea-Bissau.

Deci asta e logica care sperie. A unui mecanism sau instrument nepolitic și ilicit care controlează statul. Dacă R. Moldova pune în mișcare un asemenea mecanism, nu de trafic ilegal de droguri, evident, ci de spălare de bani, sumele care vor fi vehiculate vor fi enorme, iar cei care controlează fenomenul vor controla statul. Nu mai poți lupta cu ei din interior. Acest mecanism de albire nu îl folosești permanent, îl deschizi din când în când, la intervale de tine alese, lumea e pregătită, cei care trebuie sunt înștiințați, și când „se dă drumul la albire", vin și acționează.

În articolele din presa de specialitate se vorbește că spălarea de bani costă uneori mai mult decât 40% din suma spălată. După legea amnistiei fiscale în R. Moldova ajunge să coste, oficial, 3%. Vine cineva care îndeplinește condițiile legii, depune o cerere la bancă, indică contul, vine cu banii, îi depune la ghișeu, plătește taxa și gata, banii sunt spălați.

Suspiciunile devin și mai mari mai ales că amnistia fiscală este asociată cu acordarea cetățeniei R. Moldova pe bani investiți. Guvernul Republicii Moldova a aprobat pe 27 septembrie 2017 Proiectul Hotărârii cu privire la dobândirea cetățeniei prin investiție, care spune că se acordă cetățenia R. Moldova celor care „vor contribui în mod nerambursabil cu o sumă de minim 100.000 de euro în dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova și cel puțin 250.000 de euro în dezvoltarea strategică a republicii".

Teoretic, și eu așa vorbesc, încercând să vă răspund la întrebarea legată de temerile față de legile în discuție, cineva vrea să spele bani. Investește 100 000 de euro plus 250 000 de euro, devine cetățean, pe urmă depune, să zicem, 10 milioane, plătește 300 000 de euro, adică 1/3 solicitată de lege, banii sunt în regulă și curați ca lacrima. Dacă vrei să speli 100 milioane de euro, te costă, practic, cam 3 300 000 euro. Și ai 96 milioane numai bune de cheltuit oriunde în lume! Și din care îți rămân o mulțime de bani și pentru a plăti un comision „neoficial", dacă ar exista așa ceva, evident, eu speculez aici, și celor care au făcut posibilă morișca.... Alte state adoptă Legea Magnițki, R. Moldova nu doar că nu o adoptă, transmițând chiar recent un mesaj clar americanilor să-și pună pofta în cui, dar încearcă să îi anuleze efectele prin legalizarea capitalurilor dubioase.

Suntem într-o situație extrem de complicată pe care o putem complica și mai tare. Și aici e vorba în special despre UE și NAO și despre România.

România trebuie să se teamă?

Sigur! Și ca membru UE și ca membru NATO și ca stat de frontieră. Ce ne facem dacă acești noi cetățeni ai R. Moldova, cu banii spălați, se gândesc acum să intre cu afaceri sau mai știu eu ce alte interese în spațiul UE și NATO? Să zicem că le trece prin minte că acum, albiți fiind, nu le-ar strica o cetățenie europeană. Și profitând de corupția din fostul spațiu URSS, pot găsi, să zicem, pur teoretic, funcționari din arhive sau notari care, pentru prețul corect, să le întocmesc un dosar „beton" de cetățenie. Să zicem, românească. Dacă începi să faci o morișcă și din punctul acesta de vedere, cu acte traduse/legalizate de prin R. Moldova, Ucraina, Georgia sau cine știe de pe unde, situația devine explozivă de-a dreptul. Ia încercați să identificați cu acuratețe numele sau prenumele originale ale rudelor unora care nu mai sunt de mult în R. Moldova, ci prin fostul spațiu sovietic, dar care își „găsesc" rudele necesare „acasă" și le trec prin câteva mâini de traduceri ruse/ucrainene/georgiene... Cum te mai descurci? Foarte greu. Presiunea pe statele care acordă cetățenii europene devine enormă, pe alocuri insuportabilă.

Prin legislația cetățeniei din 2017 și cea a amnistiei fiscale din 2018, suntem în situația ca îngrijorările partenerilor R. Moldova, ale UE, SUA, FMI, dar chiar ale României, să fie perfect justificate și perfect pertinente.

De la Moscova, în schimb, niciun comentariu. În general, Rusia, care până recent era foarte activă în a comenta tot ce se întâmplă la Chișinău, pare că stă pe tușă în ultimele luni. Să însemne asta că Moscovei îi convine situația actuală din Republica Moldova.

Moscova a tăcut și tace așa cum a tăcut și în ceea ce privește invalidarea alegerilor de la Chișinău. Face asta pentru că ce se întâmplă acum la Chișinău îi convine din trei perspective.

Prima este, speculez iarăși, posibilitatea ca pe lista potențialii beneficiari ai legii amnistiei fiscale să fie și o serie de personaje acreditate sau sprijinite de Moscova. E clar că pot exista interese financiar-politice și pe această direcție.

A doua este că pachetul pachet legislativ întărește Binomul Plahotniuc – Dodon, de care Moscova are nevoie pentru a implementa în R. Moldova un nou plan Kozak, în varianta „revăzută și adaptată", fără „federalizare", dar cu „statut special", ceea ce este același lucru. Nu vedeți că președintele Dodon, cel care promitea lupta cu guvernul PDM, tace curajos și girează tot ce face guvernarea? Va beneficia și el, într-un fel sau altul, de ultimele evoluții, adică de morișca amnistiei?... Nu știu, dar constat că e surprinzător pentru că Igor Dodon afirmă că el stătea, chipurile, ca ministru al economiei, la baza amnistiei fiscale din 2007. Despre ea, analiștii au arătat clar că nu a adus nici pe departe avantajele explicite promise. Cel puțin cele care au intrat în contul și economia statului! Graba asta de a călca pe aceeași greblă de două ori este cel puțin suspectă. Căci acum președintele Dodon ar fi trebuit să fie mai precaut cu o nouă amnistie. Iar politică, să o desființeze. Dar el tace, ca de obicei, devenind cea de-a doua roată, roata pasivă, la căruța puterii din RM.

În al treilea rând, este evident să mecanismul amnistiei fiscale este unul perfect pentru oligarhii care conduc regiunea transnistreană, și care, acum, au un mecanism redutabil de a se proteja și financiar și juridic. Exista o teamă că în perspectiva unei „reintegrări", Chișinău ar putea să acționeze juridic împotriva oligarhilor de acolo. Acum e limpede că li s-a oferit și lor un mecanism de protecție, o legalizare a veniturilor care îi acoperă față de justiția, ce-o mai fi rămas din ea, de la Chișinău. Dacă e să fim nostalgici și să ne aducem aminte de legea „celor 3 D" din 2005, aceasta avea trei precondiții pentru soluționarea conflictului înghețat: demilitarizare, decriminalizare și democratizare. Astăzi constatăm că, dacă Rezoluția ONU din 13 iunie 2018, despre care noi am mai vorbit aici, a „rezolvat" și a scos de pe agendă problema „demilitarizării", căci a legalizat prezența rusă, acest pachet de amnistie fiscală a scos de pe agendă problema „decriminalizării", căci i-a albit pe toți cei din Transnistria care ar fi avut de dat explicații cum și-au făcut banii. Rămâne acum doar chestiunea „democratizării", care se va rezolva ușor, după ce coaliția patriotică a Binomului Plahotniuc-Dodon va veni la putere în mod oficial. Acum e neoficial.

În contextul a tot ce se întâmplă astăzi la Chișinău, după invalidarea alegerilor câștigate de Andrei Năstase, rezoluția Parlamentului European privind Republica Moldova, cum ar trebui să reacționeze opoziția? Pot fi protestele o soluție la a schimba lucrurile în condițiile în care moldovenii nu mai pot miza pe instituțiile de drept?

Au spus-o nemții recent. Și nu numai ei, dar și alți ambasadori ai UE. Conferința organizată pe 2 august la Chișinău, în comun, ceea ce este inedit, de către două fundații germane, a creștin-democraților și a liberalilor, reunite de IDIS Viitorul, a dat mesajul corect și, aș spune eu, de mult așteptat ca tonalitate.

În primul rând, un mesaj intern. Dacă nemții s-au unit pentru a organiza conferința, adică două fundații germane care joacă individual de obicei, și Opoziția din RM trebuie să se unească, pentru a da electoratului un mesaj de forță, de unitate, de vot util și nu risipit. Prezența ca vorbitori a lui Andrei Năstase și Valeriu Munteanu – ar fi fost logică și prezența acolo a Maiei Sandu – a fost elocventă. E nevoie de un Bloc care să strângă toate energiile anti-Binom, de la dreapta spre stânga, inclusiv unioniștii. Dacă cei din urmă nu se vor ralia acestui Bloc, într-un fel sau altul, adică Coaliției anti-Binom, vor deveni masă de manevră pentru ceea ce am numit cu alt prilej „unionismul plahotnicist". Scopul Binomul este să rupă unionismul de coaliția anti-Binom nu pentru a-l introduce în Parlament, că asta nu se va putea, ci ca să slăbească Opoziția. Scopul este să risipească voturile unioniste prin crearea unei iluzorii și diversioniste „tabere unioniste". Asta e tot, simplu ca bună ziua. Nemții au înțeles asta și de aici și prezența unui reprezentant liberal și unionist la masă.

Mesajul extern, în sensul de poziționare față de Chișinău, este și el foarte relevant. E cel mai dur pe care germanii l-au dat până acum. Vorbitoarea principală a conferinței, Maria Flachsbarth, care este secretar de stat în ministerul federal pentru cooperare economică și dezvoltare al Germaniei, adică se ocupă și de fonduri, a spus explicit că nu a vrut în niciun fel să gireze puterea de la Chișinău și că puterea este practic indezirabilă. Este, repet, un mesaj fără precedent. Deci a fost la Chișinău, nu s-a văzut și nici nu s-a fotografiat cu cei care conduc republica. A venit până la Chișinău ca să îi critice. Fără precedent!

Deci ca să vă răspund punctual la întrebarea legată de ce e de făcut, e nevoie de o Coaliție largă și eficace, pe de-o parte. Ceea ce văd că se configurează. Iar pe de alta, cetățenii vor trebuie informați, ca să știe și să înțeleagă că UE poate să retragă, fie și tacit, ceea ce a oferit până acum. Libertatea de mișcare este unul dintre aceste lucruri. Deja cetățenii care pleacă cu pașapoarte biometrice moldovenești simt pe pielea lor că la frontiera UE controlul a devenit mult mai dur. Și într-acolo se va merge. Iar cu noile pachete legislative adoptate la Chișinău, tare mă tem că toată lumea va începe să privească mult mai atent la R. Moldova inclusiv în termeni de potențiale amenințări. La Chișinău s-a pus în mișcare o spălătorie de bani pentru fostul URSS, dar care, l-a nevoie, se poate transforma și într-un mecanism ilicit care să încerce să introducă în UE și NATO, fraudulos, prin intermediul cetățeniei, pe cei care financiar s-au „albit" deja.

A sesiza asta la nivelul întregului spațiu comunitar și a întreprinde măsuri concrete este doar o chestiune de timp.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.