Nicolae Negru: „Malul stâng întreabă malul drept”

Email Imprimare PDF

29_n_negruÎn această săptămână, fiind plecat din Chișinău, am ratat două lansări de carte, la Biblioteca B.P. Hasdeu, Malul stâng întreabă malul drept,apărută la Editura Junimea din Iași, semnată de Irina Nechit, și la Librăria din Centru - Dați totul la o parte ca să văd, poezii, inclusiv inedite, de Eugen Cioclea, tipărite de Editura Cartier, scrie Nicolae Negru pe www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

Malul stâng al Nistrului sau al Prutului pune întrebări malului opus? – m-am întrebat intrigat de titlul primei cărți (pe cea de-a doua abia urmează să o procur). Răspunsul îl găsim imediat cum parcurgem sumarul. Irina Nechit, în ipostaza de poetă, dramaturgă și jurnalistă culturală cu experiență, adresează întrebări din partea noastră unui număr impunător de persoane, peste patruzeci la număr, de pe malul drept al Prutului.

Printre aceștia sunt Principesa Moştenitoare Margareta și Principele Radu ai României, scriitorul, eseistul Dan C. Mihăilescu, poeta Ileana Mălăncioiu, Teodor Baconschi, scriitor, diplomat, ex-ministru de Externe al României, Alex. Ștefănescu, Eugen Negrici, critic, istoric literar, profesor la Universitatea Bucureşti, Horia-Roman Patapievici, scriitor, filosof şi eseist, ex-preşedinte al Institutului Cultural Român, Ion Caramitru, director al Teatrului Național din București, președinte al UNITER, Ştefan Oprea, critic de teatru și film, Iași, regizorul Cristian Hadji-Culea, director general al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi, Magda Cârneci, poetă, prozatoare, eseistă, președintă a PEN Club România, poetul George Vulturescu, Satu Mare, scriitorul Florin Iaru, București, Al. Cistelecan, critic literar, profesor universitar, Târgu Mureș, Ioan Es. Pop, poet, publicist, poetul Radu Vancu, Sibiu, poetul Claudiu Komartin, violonistul Alexandru Tomescu, ...

Dincolo de pretextele obișnuite sau mai puțin obișnuite ale interviurilor, dincolo de cunoașterea unor persoane extraordinare, de prim rang, ale culturii, literaturii române, linia dominantă a discuțiilor purtate de-a lungul a nouă ani este relația personală și, când e cazul, instituțională cu Basarabia, cu românii basarabeni. Pornind discuția de la diferite evenimente literare, teatrale etc., autoarea ajunge neapărat la tema „Prutului", vrea să știe cum suntem văzuți noi, cei de pe malul stâng, de cei de pe malul drept.

Cartea reflectă niște imagini ale României artistice de azi, dar și imaginea românilor din Republica Moldova în conștiința României artistice. Și, trebuie să constatăm, aceasta nu e întotdeauna măgulitoare. Există interes natural pentru malul stâng, dar viața merge înainte, nu se oprește din cauza că basarabenii încă nu s-au trezit bine, încă nu s-au lămurit cine sunt și încotro se îndreaptă. Chipul malului stâng, chiar și atunci când e privit cu bunăvoință și mult drag, e încă în ceață, arată confuz, contradictoriu și nu inspiră întotdeauna încredere („al cui agent este?"), chiar în pofida optimismului că „într-o zi, România se va ridica reîntregită". În cazul dat, subiectivismul sincer al răspunsurilor e o valoare în sine, ca o garanție a autenticității.

Irina Nechit nu ezită să pună degetul pe rană, să insiste asupra unor nuanțe clarificatoare. Modul ei de a întreba este de cele mai multe ori direct, de o ingenuitate căreia nu-i scapă esența, complexitatea problemei abordate. „Unde și când ați învățat limba română?" – o întreabă ea pe Principesa Margareta, iar pe criticul și istoricul literar Alex. Ștefănescu îl provoacă să se „justifice" de ce scrie accesibil.

Printre cei de pe malul drept, întâlnim și câțiva basarabeni, - actorul și regizorul Ion Sapdaru, scriitoarea Liliana Corobca, jurnalista Eugenia Guzun, istoricul de artă Vladimir Bulat, stabiliți în România după 1991, pe care îi citim cu interes. Privindu-ne de dincolo, ei nu par entuziasmați de ce văd, noi nu învățăm din propria noastră experiență. „Republica Moldova va fi cu România sau nu va mai fi", ne spune Ion Sapdaru, devenit faimos la Iași.De la distanță, se știe, unele lucruri se văd mai bine.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.