Banner

Petru BOGATU: Venezuela Europei

Email Imprimare PDF

01_petru_bVladimir Voronin, prin 2001, în primul an al mandatului său prezidențial, spunea că își dorește ca Republica Moldova să fie Cuba Europei. Ei bine, visul său sinistru s-a împlinit, scrie Petru Bogatu pe www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Dualitatea puterii

Ce-i drept, nu chiar întocmai cum spunea președintele comunist. Dar e ceva pe aproape.

Nu-i Cuba. E Venezuela Europei, fapt pe care l-am remarcat duminica trecută într-o intervenție televizată.

Nu-i o similaritate perfectă, desigur. Dar asemănările sunt uluitoare.

Există deja doi președinți. Dodon e un fel de Maduro sprijinit și finanțat de ruși.

Sunt și două guverne. Unul vechi și altul nou, ambele însă se contestă reciproc.

E o situație rușinoasă și deopotrivă periculoasă pentru cel de-al doilea stat românesc. În cel de-al douăzeci și optulea an de independență, întregul său sistem politic riscă să se ruineze și să se ducă pe apa sâmbetei.

Nu există o stare mai amenințătoare pentru un stat decât dualitatea puterii. După cum arată experiența guvernului provizoriu al Rusiei din 1917, de la apariția autorităților paralele e doar un singur pas până la un război civil.

Cum s-a ajuns aici? Pentru a înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova în aceste zile, consideră Dan Dungaciu, trebuie să ne raportăm la data de 3 iunie 2019, când la Chișinău au ajuns concomitent trei înalți oaspeți.

În opinia sa, criza politică ar fi fost declanșată de vizita lui Johannes Hahn de la Bruxelles, Dmitri Kozak de la Moscova și Bradley Freden de la Washington care ar fi propus formarea unei coaliții contra naturii pentru a transforma Republica Moldova într-un coridor sanitar. Cu alte cuvinte, Dungaciu, pastișându-l pe Vladimir Socor, susține cum că emisarul UE și cel al SUA și-ar fi coordonat poziția cu trimisul lui Putin pentru a impune o guvernare a blocului ACUM cu socialiștii. Total fals.

Șantajul din spatele negocierilor

Pentru a înțelege ce se întâmplă trebuie să ne raportăm la momentul în care au demarat discuțiile la Chișinău pentru formarea unei majorități parlamentare. PSRM a acceptat flirtul ACUM și, în mod surprinzător pentru toată lumea, a avertizat că va face coaliție doar cu partidele PAS și PPDA, iar dacă nu vor reuși, alegerile anticipate vor deveni inevitabile.

Astăzi însă știm că Dodon , liderul informal al socialiștilor, totodată, a purtat negocieri secrete cu PDM. Discuțiile filmate cu camera ascunsă dintre șeful statului și Vlad Plahotniuc arată că cel dintâi i-ar fi dat asigurări celui de-al doilea, în numele lui Putin, că dacă va semna un plan confidențial de federalizare a Republicii Moldova, democrații vor guverna împreună cu socialiștii.

Mai mult decât atât. În cazul formării unei coaliții PSRM-PDM, democrații urmau să-și asume subvenționarea Partidului Socialiștilor care, după cum a recunoscut nonșalant Dodon, până acum primea de la Moscova cel puțin 700 de mii de dolari pe lună.

Altfel spus, discuțiile PSRM cu ACUM, toate vorbele socialiștilor despre dezoligarhizare, n-au fost decât un paravan pentru a pune presiune pe Plahotniuc, forțându-l să cedeze. Încă pe data de 7 iunie Dodon spera să-l înduplece pe președintele PDM, iar filmul întâlnirii dintre cei doi demonstrează acest fapt.

Cum Plahotniuc nu a cedat, iar termenul rezervat de Constituție Parlamentului pentru a forma guvernul expira, socialiștii anunță in extremis că refuză o coaliție cu ACUM și se resemnează cu faptul că alegerile anticipate nu mai pot fi evitate.

O clauză de forță majoră

Însă aproape de miezul nopții, la 7 iunie, PSRM s-a sucit. Dodon primește indicații de la Moscova să renunțe la condițiile impuse anterior și să accepte o alianță cu ACUM. Altminteri zicând, coaliția socialiștilor cu Maia Sandu și Andrei Năstase e un caz fortuit. Dodon s-a văzut silit de ruși să aplice o clauză de forță majoră.

Planul era altul, se miza, după cum am spus, pe o coaliție PSRM-PDM. Pentru că, dacă Plahotniuc se dovedea șantajabil, socialiștii ar fi obținut tot ce își doreau în urma alianței cu PDM: și federalizare, și atribuții suplimentare pentru șeful statului, și politica externă, și Ministerul de Interne, și statut special pentru limba rusă.

Așa însă au trebuit să se mulțumească cu mai puțin. Au forțat o coaliție cu ACUM chiar în ziua în care Parlamentul urma să fie dizolvat, deoarece pentru Moscova este vital ca partidul său să acceadă la putere și să-i deschidă ușile în instituțiile statului.

Una peste alta, întregul proces de discuții postelectorale la Chișinău n-a fost decât o operațiune secretă a Lubeankăi care a căutat să-și realizeze programul-maxim: alianță cu un Plahotniuc dezarmat în fața șantajului rusesc. Cum însă nu s-a reușit, Moscova s-a resemnat cu scopul-minim: coaliția cu PAS+PPDA.

Oricum, Putin, Kozak și compania au motive de satisfacție. Deși nu au obținut tot ce și-au propus, au aruncat Republica Moldova în anarhie, într-o foarte riscantă stare de turbulență.

Se prefigurează un Cernobîl politic

Indiferent ce spun Dodon, Maia Sandu sau Andrei Năstase despre rolul lor în evoluțiile politice de astăzi, Republica Moldova a căzut într-o prinsoare rusească fără precedent care o poate ucide mai repede decât vă închipuiți. Complicitatea PAS și PPDA cu partidul pro-Kremlin, cu Dodon, un corupt agent de influență al Rusiei, nu poate fi justificată în niciun caz de lupta cu oligarhul cel rău și este o trădare a interesului național.

Pe de altă parte, PDM a comis o greșeală strategică, purtând războaie politice pe mai multe fronturi simultan, refuzând o schimbare radicală în justiție și jucându-se periculos cu rușii în culise. Moscovei i s-a permis să se implice în formarea noului guvern și asta ne costă scump astăzi.

Kozak trebuia obligat să rămână la Moscova. Sau, în cel mai rău caz, urma să fie întors acasă încă de la Aeroportul Chișinău.

Ca rezultat, rușii au reușit să dinamiteze ordinea constituțională, punându-l pe Plahotniuc în dificultate. Democrații, chiar dacă invocă astăzi legea și Constituția, și-au pierdut credibilitatea în Occident și sunt practic izolați pe plan internațional.

Operațiunea secretă a rușilor nu s-a încheiat încă. Vor forța o confruntare acerbă pentru a-l scoate învingător pe Dodon și a-l salva astfel de pușcărie. Dacă nu se reia dialogul cu instituțiile occidentale, dacă nu se acționează cu fermitate și inteligență pe plan intern, ceea ce trebuia să fie cordon sanitar va deveni un Cernobîl politic și social.