Banner

Alina Inayeh, șefa Biroului German Marshall Fund pentru România: „Noi cu toții ne aflăm în pericol: Rusia nu este doar un pericol militar”

Email Imprimare PDF

01_alina_inayehȘefa Biroului German Marshall Fund pentru România vorbește în exclusivitate pentru Europa Liberă despre cele mai mari pericole care vin dinspre Rusia: atacurile cibernetice, războiul informațional, mesajele anti-occidentale propagate prin „idioții utili" și „oamenii utili care nu sunt idioți, scrie Sabina Fati pe romania.europalibera.org, preluată de Romanian Global News.

Europa Liberă: Care credeți că vor fi consecințele pentru spațiul din jurul Mării Negre, acum după ce primele rachete rusești au ajuns la Ankara?

Alina Inayeh: „Consecințele au început să se resimtă încă de când Turcia a luat această hotărâre, de a merge pe varianta rusească, ca să zic așa. S-au tradus, în primul rând, într-o tensiune crescândă și crescută între Turcia și Statele Unite ale Americii. Din fericire, nu s-a tradus încă într-o tensiune crescută și crescândă în spațiul efectiv al Mării Negre.

Acest nou episod din serialul de dragoste cu Rusia nu are cum să afecteze poziția Turciei față de Marea Neagră, în primul rând, pentru că ea este stabilită de Convenția de la Montreux și, Rusia nu a fost niciodată cooperantă, deci, nu e ca și când acum ar da înapoi de la niște convenții pe care le-am fi stabilit noi înainte.

Europa Liberă: Dar, în același timp, dacă cele două puteri, Turcia și Rusia, își dau mâna, înseamnă că Marea Neagră va deveni o mare la dispoziția lor.

Alina Inayeh: „Nu sunt sigură că Rusia și Turcia își dau mâna. Adică au fost cel puțin trei episoade în ultimii ani în care s-a vorbit despre „marea apropiere" dintre Rusia și Turcia și niciodată nu a fost chiar așa.

Tocmai pentru că sunt două mari puteri ele nu au cum să fie prietene, pentru că sunt, în primul rând, rivale. Există dosare, dacă vreți, pe care Rusia și Turcia nu se văd bine una pe alta, nu-și pot da mâna. Și există și alte aspecte, inclusiv și cea a rachetelor, pe care au ales să coopereze. Dar nu este o „poveste de iubire", nu există un parteneriat de tipul, orice ar face una, cealaltă merge cu decizia respectivă. Deci, nu cred că intrăm într-o perioadă de dominație ruso-turcă în Marea Neagră. Nu cred că ar fi vorba despre așa ceva.

Europa Liberă: Care ar fi domeniile în care cele două ar intra în coliziune?

Alina Inayeh: „Încă mai există de rezolvat anumite aspecte economice, încă mai există de rezolvat, spre exemplu, problema avionului rus doborât de Turcia în urmă cu câțiva ani. Dar sunt, după cum am spus, și probleme în care Rusia și Turcia cooperează – oarecum și câteodată în Siria, dar tot oarecum și câteodată în Siria au puncte de vedere contradictorii. Deci, este foarte tranzacțională relația."

Europa Liberă: Și pe termen lung cum vedeți această „iubire" cu mai multe colțuri?

Alina Inayeh: „Așa cum a fost și până acum, cu episoade de apropiere și cu episoade de tensiune."

Europa Liberă: Dar din această tranzacție cu rachete, cine câștigă și cine pierde?

Alina Inayeh: „În primul rând, eu cred că pierde Turcia. Eu cred că pierde Turcia nu neapărat în plan securitar sau militar, de apărare imediat, dar în ceea ce privește relația cu Statele Unite, în ceea ce privește relația cu NATO, în pofida declarațiilor oficialilor NATO, în ceea ce privește credibilitatea Turciei ca partener. Deja este pusă la îndoială credibilitatea Turciei ca partener securitar, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Deci, eu cred că, până la urmă, Turcia are de pierdut. La urma urmei, întotdeauna a fost periculos, nu numai pentru Turcia, ci pentru oricine să se alieze cu Rusia în detrimentul alianței cu Occidentul."

Europa Liberă: Ar putea Occidentul renunța la Turcia, și-ar permite acest tip de lux?

Alina Inayeh: „Nu, și Turcia știe. Erdogan, ca să fim foarte clari, știe foarte bine acest lucru, tocmai din acest motiv a și mers pe această variantă, știind că Occidentul nu-și permite luxul să renunțe la Turcia.

Turcia rămâne, totuși, o putere militară, NATO are nevoie de Turcia, pentru că este, repet, o mare putere militară. Noi, România, avem nevoie de Turcia, pentru că este, totuși, un partener important pe dimensiunea Mării Negre și pe dimensiunea estică a Europei. Europa, Uniunea Europeană are nevoie de Turcia – pentru migrație, pentru a stopa fluxul migrațional și pentru a întări un pic securitatea pe partea sudică a Uniunii Europenei. Deci, avem nevoie de Turcia."

Europa Liberă: Obiectivul declarat al Rusiei este să-și păstreze influența în statele desprinse din fosta URSS. Credeți că Moscova mai poate controla Ucraina, Moldova, Georgia?

Alina Inayeh: „În mult mai mică măsură decât o făceau până acum. Dar, să nu uităm că atât în Georgia, cât și în Moldova, există conflicte înghețate, iar în Ucraina un conflict activ prin care Rusia continuă să controleze politica externă și și securitatea acestor țări. Până când aceste conflicte înghețate nu vor fi rezolvate sau nu vor dispărea într-un fel sau altul, Rusia va avea un deget în plăcinta moldoveană, în plăcinta ucraineană, în plăcinta georgiană."

Europa Liberă: Și care ar fi soluția pentru cele trei state?

Alina Inayeh: „Soluțiile sunt diferite, pentru că și conflictele sunt diferite. Pentru Transnistria soluția este foarte simplă, dacă Rusia ar respecta Tratatul de la Istanbul, pe care l-am semnat acum 20 și ceva de ani, cu retragerea trupelor ruse, soluția ar fi imediată, rezolvarea ar fi imediată. Dar, ei bine, încă nu o pot face."

Europa Liberă: Statele Baltice se află în pericol?

Alina Inayeh: „Da, bineînțeles că Statele Baltice se află în pericol. Nu numai Statele Baltice, noi cu toții ne aflăm în pericol. Pentru că nu vorbim numai de un pericol militar. Atunci când vorbim despre Rusia, nu vorbim despre un pericol militar, în pofida acumulării de arme din Crimeea, din Marea Neagră și așa mai departe. Pericolul dinspre Rusia este de natură cibernetică, este de o natură hibridă, este război informațional, războiul economic, mașinațiunile politice pe care Rusia le face în toate aceste țări și, în general, în Europa. Astea sunt pericole mult mai mari și mai iminente poate chiar decât pericolul militar."

Europa Liberă: Care sunt riscurile în ceea ce privește România, de exemplu?

Alina Inayeh: „În ceea ce privește România, ca și pentru celelalte țări, în primul rând, întotdeauna există riscul unui atac cibernetic din partea Rusiei. Noi nu suntem total invulnerabili în fața acestor posibile atacuri cibernetice. Există, apoi, o foarte mare intensificare în ultimii doi ani, războiul informațional și mesajele care vin din partea Rusiei, mesajele anti-occidentale pe care Rusia le propagă în România atât prin propriile ei canale, cât și prin „idioții utili" și „oamenii utili care nu sunt idioți", care propagă mesajele Rusiei. Toate acestea sunt pericole la adresa securității României și la adresa drumului și parcursului occidental al României."

Europa Liberă: Vedeți deja efectele acestor mesaje?

Alina Inayeh: „Da, sigur că vedem efecte. În primul rând, dacă ne uităm la discursul politic, la narațiunile politice și la dezbaterile politice. Și nu vorbesc doar de cele de la televizor. În general, discursul politic s-a schimbat, au apărut fracțiuni politice care au mesaje anti-occidentale, nu au neapărat un întreg discurs anti-occidental, dar au punctual mesaje anti-occidentale. Deci, influența acestui discurs se vede foarte, foarte clar în dezbaterile politice."

Europa Liberă: Credeți că există politicieni care au devenit agenți de influență sau ei s-au lăsat convinși de aceste mesaje care au penetrat spațiul public românesc?

Alina Inayeh: „Nu cred că sunt agenți de influență. Când spun „agent", mă gândesc la cineva care se află pe un stat de plată la KGB sau la oricare altă formațiune de propagandă rusească. Nu, nu cred că sunt agenți. Numai că sunt politicieni, și nu numai în România, dar despre România vorbim, care au înțeles că acest mesaj anti-occidental prinde la electorat, acest mesaj anti-occidental poate aduce voturi, este un mesaj facil. Și îl folosesc, îl utilizează doar în scopuri electorale.

Din fericire, la alegerile euro-parlamentare s-a dovedit că acest mesaj nu prinde chiar atât de mult pe cât se credea. Și atunci sper ca în continuare politicienii să înceapă să renunțe un pic la el. Dar principalul motiv al folosirii acestui mesaj anti-occidental este câștigul electoral."

Europa Liberă: Dar din punct de vedere economic Rusia pare oarecum dezinteresată de spațiul românesc.

Alina Inayeh: „Oficial vorbind, sigur că da, pentru că avem un spațiu economic destul de restrâns. Dar Rusia continuă să aibă capital pe care l-a investit, a treia parte, în economia românească, deci, nu este complet interesată de un schimb oficial, comerț exterior și așa mai departe, sau de investiții deschise în România. Dar un anumit capital rusesc se află în România, după cum se află în toată Europa."

Europa Liberă: În sensul în care există capital rusesc ascuns în spatele unor companii care vin din Occident, dar la mijloc sunt bani rusești?

Alina Inayeh: „Da. Și asta este formula prin care Rusia este infiltrată, repet, în economiile țărilor europene. Nu aș putea să spun că ale tuturor țărilor europene, m-aș hazarda, sunt unele țări care au bariere împotriva capitalului care nu este transparent, dar nu foarte multe țări au așa ceva."

Mai mult aici:

https://romania.europalibera.org/amp/interviu-noi-cu-to%C8%9Bii-ne-afl%C4%83m-%C3%AEn-pericol-rusia-nu-este-doar-un-pericol-militar-/30065116.html