Banner

CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA: autoritățile sârbe trebuie să ia în considerare în regim de urgență demersurile comune ale organizațiilor românilor/vlahilor din Timoc

Email Imprimare PDF

21_cngresul_romanilor_din_serbiaCongresul Românilor din Serbia salută și susține "Memoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Românii din Serbia de Răsărit", asumat de mai multe asociații din Timoc, precizând că mare parte din ce se susține în Memoriu, este cuprins și în declarația Congresului dată în 2016.Congresul consideră că autoritățile sârbe trebuie să ia în considerare în regim de urgență demersurile comune ale organizațiilor românilor/vlahilor din Timoc, ca și condiție pentru alinierea Serbiei la statele democratice și pentru integrarea Serbiei în Uniunea Europeană, transmite Romanian Global News.

CONGRESUL ROMÂNILOR DIN SERBIA

D E C L A R Ț I E

Am lua cunoștință de "Memoriul de la Kucevo: Drepturi pentru Românii din Serbia de Răsărit", asumat de mai multe asociații din Timoc.

Salutăm acest demers care apropie aceste asociații de Declarația Congresului Românilor din Serbia făcută pe 03.12.2016.

O mare parte din ce se susține în Memoriu, este cuprins și în declarația Congresului și de aceea susținem acest demers, considerând că autoritățile sârbe trebuie să ia în considerare în regim de urgență demersurile comune ale organizațiilor românilor/vlahilor din Timoc, ca și condiție pentru alinierea Serbiei la statele democratice și pentru integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

Facem apel la Țara Mamă, România să urmărească cu atenție acest proces și să fie aproape de organizațiile și asociațiile românilor/vlahilor din Timoc în tot ce fac temeinic și constructiv pentru păstrarea și dezvoltarea identității românești a celor circa 300.000 de români/vlahi din zonă și să le susțină politic, moral și financiar.

Reafirmăm Declarația Congresului Românilor din Serbia ca fiind la fel de actuală ca în 2016:

Cu convingerea că în țara noastră nu se pot susține dificultăţile atunci când este vorba de implementarea unei aplicări integrale a:

• Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului (Organizaţia Naţiunilor Unite),

• Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor (Consiliul Europei),

• Declarației cu privire la eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingeri (Organizaţia Naţiunilor Unite),

Convinşi că valorile fundamentale ale drepturilor omului și ale minorităților sunt incadrate în legislaţia pozitivă a țării noastre și că va continua să o facă și să o respecte ca și în cazul:

Legea cu privire la protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale (Republica Serbia),

Sprijinind sistemul valorilor europene de organizare socială și socio-economic, egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii nelimitat, sprijinind politicile afirmative "discriminarea pozitivă" faţă de minorități, dar ținând seama de principiile multiculturalismului, multietnicităţii și a toleranței fără instigare la ură,

În așteptarea constantă de a se aplica criterii înalte ale convențiilor existente, precum şi a declarațiilor și a legilor și a actelor anexe, armonizat şi coerent, în conformitate cu principiile ale statului laic în ceea ce privește comunitatea rumână, oriunde s-ar afla apartenenţii acestei comunități (minorități) din spaţiul țării noastre și sub orice denumire internă (Rumâni) sau externă (Vlahi, Români) sunt înregistraţi,

Semnatarii reprezentanți autorizați ai instituțiilor bisericești, ai organizațiilor non-guvernamentale, organizațiilor politice și alte persoane juridice și fizice dintre români, recunoscuți în domeniul științei, culturii, artei și a altor forme de creativitate, sau implicate în protecția drepturilor omului, pun la dispoziția publicului:

D E C L A R A Ţ I A

CONGRESULUI ROMÂNILOR DIN SERBIA

1. Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă este o instituție de cel mai înalt nivel în cadrul comunității române, la care pot avea acces toate persoanele juridice și fizice interesate, care acceptă utilizarea termenului vlah ca etnonim, cu care în limba sârbă se etichetează populația românească care trăiește în estul Serbiei, ceea ce este în conformitate cu acordul din anul 2002, semnat de președinții Iliescu și Kostunica, unde se indică în mod clar faptul că prin minoritatea română se consideră toți cetățenii Republicii Serbiei, care insistă asupra înrudirii lingvistice istorice cu poporul majoritar al statului România.

2. La Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă pot adera toate persoanele juridice și fizice interesate care acceptă sau solicită aplicarea celor mai înalte standarde europene pentru a conserva și a dezvolta identitatea rumânilor, sinonimul amintit și doresc stabilirea și funcționarea eficientă a instituțiilor române în aplicarea și dezvoltarea drepturilor și libertăților de a păstra specificul rumân, spre deosebire de conceptul politicilor de asimilare a rumânilor din țara noastră, respectiv fără intervenția persoanelor politice, juridice și fizice ale comunității sârbe.

3. Accesul la Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă este benevolă, atât pentru persoanele juridice cât și pentru cele fizice, menținând în același timp drepturile de afirmare politică și publică a propriilor puncte de vedere, dar numai în cazul în care acestea sunt conforme cu atitudinile ale celor care sunt pe calea orientării europene. Congresul este o instituție în care se realizează egalitatea și depășirea diferențelor esențiale dintre membrii interesați, în cazul în care există astfel de diferențe în cadrul comunității române în ceea ce privește auto-identificarea. Congresul există pentru a răspunde la fel de puternic și într-o manieră unică la toate provocările care împiedică orientarea țării noastre către valorile europene, insistând în același timp ca toți factorii relevanți din țara noastră să se elibereze de balastul negativ al trecutului, care se poate documenta în ceea ce privește atitudinea față de entitatea română de dublă etnonimie.

4. Congresul Românilor din Serbia este interesat să existe un Consiliu Național eficient al minorității naţionale rumâne, cu o reţea de organe auxiliare formate din experți în multe chestiuni, cum ar fi chestiunea limbii, chestiunea predării limbii materne cu elemente ale culturii naționale, chestiunea utilizării oficiale a limbii materne, chestiunea mass-media, radio și televiziune în limba lor maternă, pe tot spaţiul în care trăiește comunitatea română, dar fără intervenția persoanelor politice, juridice și fizice ale comunității sârbe, care nu acceptă sinonimul intern și extern al etnonimului.

5. Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă cu privire la chestiunea limbii consideră că românii din estul Serbiei în limbajul de zi cu zi folosesc subdialectul bănăţean și olteano-muntean al dialectului daco-român care a fost folosit în principatele române pe timpul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea. Influența limbii sârbe asupra graiurilor românești a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX și pe tot parcursul secolului al XX-lea şi ar trebui să fie anulat treptat în învăţământ. În plus, Congresul consideră că predarea în limba maternă a rumânilor se poate derula astfel încât comunicarea orală dintre profesori și elevi va fi la nivelul de subdialect, atunci când se fac referiri la exemple de cultură orală tradițională, iar predarea în scris poate fi numai în limba română literară, cu deplină aplicare a standardelor limbii române literare. În învăţămănt trebuie să se sublinieze întotdeauna asemănările dintre normele literare ale limbii române precizând cu exemple de subdialect care să justifice identitatea graiului din estul Serbiei cu graiul Olteniei / Munteniei şi Banatului vecin, cu respectarea deplină a soluţionării normelor ortografice literare româneşti. Congresul de asemenea propune introducerea cursurilor din istorie, cultură şi a limbi române în sistemul şcolar pe teritoriul nord-estul Serbiei pentru toţi elevii indiferent de apartenenţa lor naţională cu scopul de a micşora presiunea mediului asociativ, accelerarea toleranţei şi anularea stereotipelor înrădăcinate.

6. Congresul Românilor din Serbia consideră că deja a sosit timpul să se înstituie grija pentru patrimoniul cultural al comunităţii rumâneşti. Având în vedere starea actuală a protejării şi promovării culturii materiale şi spirituale. Congresul pledează pentru instituirea instituţiilor cultural-educaţionale. Centrii menţionaţi de asemenea vor oferi ajutor financiar şi de specialitate atât asociaţiilor cetăţenilor, societăţilor cultural-artistice cât şi persoanelor afirmate în domeniul ştiinţei, culturi, artei şi în alte forme de creativitate.

7. Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă consideră că serviciul religios în limba maternă, aparține de domeniul drepturilor fundamentale ale omului și, prin urmare, cultul în limba maternă nu este exclusiv o problemă de limbă. Religia este ceva intim, personal și fiecare apartenent al comunității rumâne are dreptul de a se considera credincios al bisericii ortodoxe române, sârbe sau oricărei alteia; să fie romano-catolic, protestant și chiar ateu. Este absolut absurd oricărui individ al poporului nostru să i se impună cu forţa apartenenţa la biserica sârbă și să justifici o astfel de acţiune prin canoanele bisericeşti, chiar dacă se ştie că Serbia este definită ca o țară seculară în care biserica este separată de stat. Chiar și mai absurdă este rezolvarea problemei libertății religioase a credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române prin justificarea "acordului celor două biserici surori." Bisericile pot, dar nu neapărat să fie de acord cu privire la nimic. Două biserici se pot pune de acord asupra faptului că în satele rumâneşti, în clădiri construite cu ajutorul contribuţiilor locuitorilor din aceste sate, că serviciul religios trebuie ţinut și de către preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe și de către preoții Bisericii Ortodoxe Române, în funcție de interesul credincioşilor. Republica Serbia ca semnatar a numeroase convenții, s-a obligat să ofere tuturor cetățenilor săi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la libertatea religioasă.

8. În sistemul de comunicare internă și externă pentru realizarea misiunii și obiectivului său, Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă este îndrumat spre Serbia, și anume actuala patrie a rumânilor de la care se așteaptă sprijin în punerea în aplicare a standardelor europene și a legilor în vigoare ale Republicii Serbia în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților minorităților naționale, fără intervenția poporului majoritar în nici un fel și, spre România, și anume patria mamă a rumânilor de la care se așteaptă sprijin și mai multă înțelegere deoarece au o limbă comună, tradiție comună, denumire tradițională în graiurile subdialectale ale limbii române de pe ambele maluri ale Dunării și nume istoric tradițional și comun în încojurarea slavă, precum și origine comună, iar atunci când este necesar Congresul Românilor din Serbia în sesiune permanentă se va adresa şi instituțiilor și mecanismelor Consiliului Europei și Uniunii Europene și Organizației Națiunilor Unite pentru a-şi atinge obiectivele.

9. Alături de grija pentru păstrarea identităţii culturale şi naţionale, Congresul românilor din Serbia este preocupat şi pentru existenţa fizică a comunităţii româneşti în spaţiul în care trăieşte secole în şir. În primul rând, ţinând cont de starea proastă economică, socială precum şi situaţia ecologică în nord-estul Serbiei. Congresul va pune un accent deosebit pe depopularea nord-estului Serbiei apărută ca o consecinţă a migrării către ţările Europei de vest, centrele mai mari în interiorul Serbiei insuşi referitor la problema descreşterii naturale.

12 noiembrie 2018

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook