Banner

Vlad Cubreacov: MITROPOLIA DIN IAȘI SUB BINECUVÂNTĂRILE MITROPOLITULUI VLADIMIR DIN SINODUL DE LA MOSCOVA

Email Imprimare PDF

Vlad Cubreacov: MITROPOLIA DIN IAȘI SUB BINECUVÂNTĂRILE MITROPOLITULUI VLADIMIR DIN SINODUL DE LA MOSCOVA”Nu ştiţi voi postul care Îmi place? – zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor”
Isaia,  Capitolul 58, versetul 6

Scriu aceste rânduri liber, cu durere și cu sinceritate, cum îmi vin în gând, fără să aleg sau să sistematize, scrie Vlad Cubreacov pe blogul său, preluat de Romanian Global News.

 


E o zi geroasă asta de luni, 26 februarie, anul mântuirii 2018. De atâta frig m-am gândit fără să vreau, cum mă gândesc adesea, la vărul meu drept, întâiul născut al mătușii Despina, înmormântat fără preot în Siberia, pentru că, născut în deportare, în toiul iernii siberiene, s-a făcut sloi de gheață la minus 50 de grade Celsius. Cumplită moarte de copil… Mătușa Despina și unchiul Ion sunt niște credincioși ortodocși români botezați și cununați în Mitropolia Basarabiei înaintea lățirii abuzivei și grosolanei jurisdicții a patriarhiei moscovite peste Basarabia și, dacă nu ar fi venit ”pravoslavnicii” din răsărit peste noi sau ”rușii”, cum zic toți basarabenii, vărul meu s-ar fi născut acasă și ar fi trăit.
Realitățile geospirituale, ca și sentimentul abandonării ori cel al frontierei sunt trăite mai acut în Basarabia. E mai greu să-i explici asta cuiva din Iași. Cu toate că oamenii de suflet înțeleg și nu dau busna peste durerile noastre istorice cu dragostea lor pentru Moscova și nici cu speculații despre cât de români și creștini sunt împilătorii canonici ai basarabenilor sau despre cât de mare nevoie au acești împilători de întărire duhovnicească.
Am văzut știrea difuzată de aparatul de propagandă al Bisericii Ruse. E trist și jenant. Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași, părintele  doctor Constantin Sturzu, consilier al Sectorului comunicare şi relații publice al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu certa și regretabila binecuvântare a Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a ieșit din cuprinsul mitropoliei sale și din cel al Patriarhiei Române pentru a conferenția în Patriarhia Moscovei, în Republica Moldova pe care Biserica Ortodoxă Rusă, nesătulă de control și stăpânire peste alții, o consideră oficial ca făcând parte din ceea ce ea numește uneori ”teritoriul canonic rus”, iar alteori ”trupul Sfintei Rusii”. Evident, peste binecuvântarea ÎPS Teofan al Moldovei și Bucovinei s-a așternut binecuvântarea colonelului Vladimir al ”întregii Moldove”.
A câștigat sufletește ceva din asta Biserica Ortodoxă Română? Nimic! Dar Mitropolia Basarabiei? Absolut nimic! A încetat imperiala Biserică Rusă războiul deșănțat purtat împotriva Mitropoliei Basarabiei? Deloc! Cine i-a dat acest mandat canonic extern Mitropoliei Moldovei și Bucovinei? Sinodul Patriarhiei Române? Nu ne-ar veni să credem. Poate explicația ar sta în faptul că destul de mulți oameni avizați ai rușilor de la Chișinău consideră Mitropolia Moldovei și Bucovinei ca fiind mitropolia românească cea mai apropiată nu doar geografic de Biserica Rusă? Nu știm. Există mai multe necunoscute decât cunoscute în această ecuație.
Astăzi,  în timp ce purtătorul de cuvânt al Mitropoliei din Iași tăifăsuia și teologhisea la ”Academia teologică” împlântată de Patriarhul Moscovei în inima Basarabiei și ”întărea duhovnicește” tabăra antiromânească, la Judecătoria sectorului Buiucani din municipiul Chișinău se ținea o ședință de judecată în care un preot al Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) și consiliul parohial dintr-un sat de răzeși basarabeni dădeau socoteală în fața reprezentanților și avocaților mitropolitului și colonelului ”întregii Moldove” pentru curajul de a fi sfărâmat jugul canonic rusesc și de a fi revenit la sânul Bisericii Mame Române. Pe mine, vă mărturisesc, această concomitență grăitoare de la sine mă deranjează enorm. Sunt convins că părintele purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei intrat sub binecuvântarea colonelului ”întregii Moldove” nu a suflat o vorbă despre procesul de judecată care se consuma în același timp din cauză că tocmai colonelul ”întregii Moldove” a târâit în judecată un preot român și o mână de țărani cumsecade care au reușit să evadeze din prizonieratul canonic rusesc.
Ca unul care m-am bătut ani la rând fără preget pentru drepturile Mitropoliei Basarabiei călcate în picioare de Biserica Ortodoxă Rusă ocupantă, am sperat din tot sufletul că părintele Constantin Sturzu și Înalptreasfințitul Teofan vor putea găsi un minimum de motive pentru anularea acestei vizite în afara Bisericii Ortodoxe Române. Din câte îmi dau seama, asemenea motive nici nu au fost căutate, ele fiind substituite cu pretexte sofistice prezentate stângaci drept scuză pentru complicitatea cu structura prigonitoare. Știu ce spun, nu doar spun ce știu.
Am luat act cu durere de acest gest de complicitate fățișă cu structura de ocupație canonică rusă de la noi, structură care – cunoaște toată lumea – nu are comuniune canonică, euharistică sau de alt ordin cu Mitropolia martiră a Basarabiei, pentru că o refuză și pentru că își vede misiunea în a apăra ”teritoriul canonic rusesc” cu frontiera lui întinsă în 1940 pe Prut, dar revendicată pe creasta Carpaților prin însăși titulatura iredentistă de ”a întregii Moldove” aprobate la Moscova în 1993.
Aflându-ne și în Postul Sfintelor Paști, putem considera gestul și ca fiind o ispită, o încercare, prin caracterul său de sfidare și provocarearuncată în față clerului și mirenilor din Mitropolia Basarabiei.
Analizat fără patimă, gestul conștient și asumat al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei constituie în mod evident și indiscutabil un act de neorânduială (dezordine) canonică premeditată și trebuie calificat ca atare.
Întrucât este vorba de ieșirea dintr-o Patriarhie (cea Română) și desfășurarea de activități într-o altă Patriarhie (cea Rusă), ar fi fost necesară, conform normelor bisericești, binecuvântarea scrisă a Patriarhiilor vizate, dar, din câte înțelegem, nu este cazul să vorbim despre existența unor asemenea binecuvântări. Nici pomină de așa ceva. Și atunci te întrebi fără să vrei: oare de ce se implică Mitropolia Moldovei și Bucovinei în afara Patriarhiei Române fără binecuvântarea Patriarhiei?
Indisciplina și neregula canonică nu pot fi binecuvântate, pentru că în sine sunt lucruri de nebinecuvântat.
Ceea ce ne întristează enorm este că frații noștri de la Iași se fac a uita că Biserica Ortodoxă Rusă exercită nelegitim și necanonic o jurisdicție abuzivă în Basarabia, că spațiul nostru este traversat de o linie a confruntării geospirituale ruse cu Ortodoxia Românească și că orice gest public, fie și cât de mic, de complicitate cu structura de ocupație canonică rusă rănește profund sentimentele creștinești și de neam ale românilor care au reușit să evadeze din prizonieratul jurisdicției moscovite.
Pe de altă parte, aceste gesturi inhibă orice dorință a românilor ținuți încă în acest prizonierat canonic de a evada și de a reveni la sânul Bisericii Mame. Deci, văzut geospiritual, din perspectiva diferendului canonic româno-rus, gestul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei este unul de trădare.
Dacă greșesc, să mi se demonstreze că gestul ar fi unul patriotic, de disciplină canonică și de dragoste pentru jurisdicția Patriarhiei Române în Basarabia.
Până și cel mai smerit sau umil preot de țară, necum profesori și doctori în teologie sau ierarhi trebuie să aibă noțiuni elementare de psihosociologie și să-și măsoare gesturile publice sau cuvintele de o mie ori, ca nu cumva acestea să rănească inutil simțăminte curate sau, și mai grav, să nu smintească poporul lui Dumnezeu. Or, gestul de astăzi – al nu mai știu câtelea! – al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei rănește și smintește.
El este totodată de natură să semene confuzie, să arate că prizonieratul canonic rus în care creștinii români sunt ținuți în continuare și manipulați grosolan ar fi o normalitate. Deci, Mitropolia din Iași recurge la o relativizare canonică. În consecință, mesajul pe care Mitropolia Moldovei și Bucovinei îl transmite public prin acest soi de gesturi în Basarabia – unde nu are competențe – este că lumea nu trebuie să părăsească jugul canonic rusesc ca să revină la vechea jurisdicție a Mitropoliei Basarabiei. Mesajul subtil al Iașului este cam acesta: ”Fraților, rămâneți cu rușii, că ei sunt perfect canonici, sunt ortodocși, și, dacă vreți, chiar sunt români. Nu căutați Mitropolia Basarabiei! Puteți fi canonici, ortodocși și români chiar sub omoforul Moscovei”. De ce adaugă Mitropolia din Iași aceste înțelesuri urâte în ecuația geospirituală și așa complicată de la noi?
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan de la Iași cunoaște prea bine care este banalul refren al propagandei antiromânești din Biserica Rusă: ”Așa-zisa Mitropolie a Basarabiei este necanonică și schismatică, ea dezbină Moldova și vrea război! Să plece în România lor! Alungați-i pe preoții lor necanonici peste Prut! Numai Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove este canonică, pentru că până și Mitropolia Moldovei din Iași ne recunoaște canonicitatea și (con)slujește cu noi!”. Așa spun moscoviții prin toate satele și orașele noastre din Basarabia, într-un glas cu mama lor Biserica Rusă, și lumea – naivă, neștiutoare și manipulată – îi crede de cele mai multe ori. Pentru că li se exemplifică din plin tocmai cu ”vizitele” cu pricina, vizitele emisarilor ieșeni binecuvântați de colonelul ”întregii Moldove”. Tot ceea ce construiește ca imagine Mitropolia Basarabiei vine Mitropolia Moldovei și Bucovinei și ruinează cu harnicie prin afișarea sa cu contestatarii și prigonitorii noștri moscoviți. De ce face asta Mitropolia Moldovei și Bucovinei din Iași?
Consider că este normal ca Mitropolia Moldovei și Bucovinei să aibă o relație de complementaritate cu Mitropolia Basarabiei și alta de delimitare de așa-numita mitropolie rusească ”a întregii Moldove” care, la rândul ei, se delimitează net și dușmănos de Mitropolia Basarabiei.  Altminteri, având o relație de complementaritate cu structura de ocupație canonică, devine evident că, dincolo de orice, se delimitează de Mitropolia Basarabiei. Nimeni nu poate fi complementar cu ambele mitropolii – cea canonică română și cea rusească de ocupație – și în același timp să se delimiteze de alte. Aici trebuie să optezi: ori cu unii, ori cu alții (”Iar înainte de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pământ, nici cu orice alt jurământ, ci să vă fie vouă ce este da, da, şi ce este nu, nu, ca să nu cădeţi sub judecată”. Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iacov, capitolul 5, versetul 12).
Noi, creștinii binecuvântați ai Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia nu i-am greșit cu nimic, dar absolut cu nimic Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, ca să avem parte de acest tratament și să asistăm la un comportament geospiritual duplicitar al ei și de complicitate a ei cu structura de ocupație canonică rusă. Noi știm că nu poate fi pus semnul egalității între dreapta jurisdicție a Bisericii Ortodoxe Române în Basarabia și nedreapta jurisdicție de ocupație rusă. Jurisdicția rusă este necanonică în Basarabia, este abuzivă și nedreaptă. Iar Biserica Rusă este o Biserică uzurpatoare, din păcate. Și nu doar în Basarabia. Au mai pățit-o și frații ortodocși georgieni și frații ortodocși ucraineni…
Nu am discutat cu Înaltpreasfințitul nostru Mitropolit Petru al Basarabiei nici când am publicat primul material despre această jenantă și păguboasă complicitate a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei cu structura de ocupație canonică rusă, nici acum. Nu umblăm în Postul Mare să facem vorbire despre asemenea lucruri. Presupun însă că ÎPS Petru putea fi contactat de la Iași, cel mai degrabă telefonic, pentru smulgerea vreunei ”binecuvântări” verbale privind ”misiunea” emisarilor ieșeni în mijlocul taberei moscovite uzurpatoare de la noi. Îl voi întreba pe ÎPS Petru despre asta după Paști sau când ne vom vedea. Și dacă presupunerea mea are cumva temei în realitatea vie, sunt convins că blândul mitropolit Petru, pe care îl cunosc de vreo trei decenii, din amabilitate sau din colegialitate, nu avea cum să dea un răspuns clar sau ferm și nici nu a semnat vreo scrisoare de binecuvântare post-factum, adică posterioară înțelegerilor dintre Mitropolia Moldovei și Bucovinei cu mitropolia necanonică așa-zisă a Chișinăului ”și a întregii Moldove”, înțelegeri care vedem că funcționează de ani de zile.
Dincolo de conveniențe, mitropolitul Petru a fost întotdeauna categoric în sensul cel mai bun al cuvântului în ceea ce ține de complicitățile naive sau vinovate ale fraților din Țară cu ceata prigonitorilor Mitropoliei Basarabiei, fie că a fost vorba despre ambasadorul Lazurca, cel blagoslovit și hiritisit de colonelul ”întregii Moldove” cu zdrăngănele pentru cât a umblat cu busuiocul prin ogrăzile lui Vladimir și Marchel, fie că o fi fost vorba despre preoți, călugări sau ierarhi.
Mi-au scris și m-au sunat mulți, foarte mulți preoți din Mitropolia Basarabiei, inclusiv consilieri și protopopi, pentru a-mi spune că cele scrise de mine sunt și expresia celor simțite de sfințiile lor. Da, e vorba despre preoții prigoniți de moscoviții cu care se are de bine Mitropolia Moldovei și Bucovinei din Iași și cărora le conferențiază cu drag și cu plăcere, împăcați sufletește, spre ”întărire duhovnicească” profesorii, stareții, consilierii mitropolitani, într-un cuvânt emisarii ieșeni călcători de disciplină canonică și provocatori de confuzie ori sminteală. M-a sunat să-mi spună durerea lui inclusiv preotul târât astăzi în tribunal de structura de ocupație canonică rusă…
Părerea mea este că aceste gesturi ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu doar că ne fac rău nouă, creștinilor evadați din prinsoarea canonică rusă, ci sunt lipsite de demnitate creștină și națională, ca și lipsite de respect față de jertfa sutelor de preoți și preotese, călugări și călugărițe sau a miilor și miilor de creștini români din Basarabia răpuși în 1940 și după aceea de mână ”pravoslavnică” rusească.
Cine are pe grumaz cicatricea rosăturii până la carne vie a jugului bisericesc rus nu merge la taifasuri și teologhisiri cu măritul colonel Cantarean al ”întregii Moldove” visate de ruși. Cine are măcar o rudă ucisă de ”pravoslavnici” privește cu alți ochi joaca de-a colaborările ”frățești” dintre Mitropolia Moldovei și Bucovinei și structura de ocupație canonică rusă de la noi.
Vizitele emisarilor ei la mitropolia moscovită ne dăunează! Ne dăunează nouă ca români ai locului și dăunează interesului legitim al Bisericii Ortodoxe Române de refacere a jurisdicției sale la răsărit de Prut. Aceste vizite subminează și diminuează efortul Mitropoliei Basarabiei de recuperare, unul câte unul, a credincioșilor săi din mrejele ocupației canonice rusești. Ele sunt în sine forme de reabilitare a ocupației canonice ruse în ochii basarabenilor, de periere a imaginii Patriarhiei uzurpatoare de la Moscova. De unde la Iași această atitudine grijulie pentru imaginea partidei bisericești uzurpatoare?
Teoretic și de principiu, orice preot din România poate merge la orice structură bisericească din Basarabia. Numai că doar acele vizite sunt realmente bune și de folos, binecuvântate de Dumnezeu, fără a fi pricină de rănire și de sminteală, la care pot participa, liber și demn, și preoți ai Mitropoliei Basarabiei. Atât timp cât gazdele moscovite ale emisarilor Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași nu recunosc Mitropolia Basarabiei și o tratează cu ură ca pe o schismatică și necanonică, vizitele acestor emisari ieșeni sunt complicitate vinovată la ocupația canonică.  O spun din adâncul conștiinței mele de fiu al Bisericii Ortodoxe Române cu sentimentul că am dreptate. Și o voi repeta de o mie de ori, până se va înțelege și la Iași că nu e bine să rănești și să smintești prin asemenea complicități.
Detaliu interesant și important de reținut: emisarii ieșeni în ograda moscoviților de la noi nu conferențiază și nu vorbesc niciodată despre Mitropolia Basarabiei și despre dreptul ei la existență canonică. Căci dacă ar vorbi, moscoviții nu ar mai avea nevoie să se folosească de ei împotriva noastră. De aceea, ei, ca niște ”adevărați români plini de bărbăție creștină” emisarii ieșeni evită subiectul cu ”mult curaj și demnitate în Hristos”.
Spune-mi cu cine prietenești, ca să-ți spun cine ești! Toată situația asta are valoare de test sufletesc și de conștiință. Dincolo de conjuncturi de moment și complicități vinovate, ea e plină de semnificații geospirituale și relevă orientări și atașamente sau lipsa lor și ne face să înțelegem cât valorează pentru unii Dreptatea și Adevărul.
Ceea ce nu a înțeles Mitropolia Moldovei și Bucovinei – care se vădește că nu are idee despre adevărata mentalitate imperială rusă – este că Moscova se lasă lesne mângâiată în orgoliile ei, inclusiv prin gesturi dinspre Iași despre care am scris cu durere aici, dar nu ezită să-i folosească, să-i tachineze, să-i atace și să-i încolțească din toate părțile tocmai pe cei care o măgulesc din neavând ce face altceva mai bun. A se vedea toată paloarea Jarului din capul românilor herțeți dirijată dinspre Moscova direct către Iași. Cine are minte de înțeles va înțelege…
Sper ca această vizită a purtătorului de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei să fie ultima a unui emisar bisericesc al Iașului în structura Patriarhiei Moscovei de la noi, structură care ne contestă însuși dreptul la existență.
Aceste vizite sunt provocări și imixtiuni canonice scandaloase în afara spațiului de competență al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Dacă se va persevera în atitudinile vechi de până acum și vor exista recidive, nu voi ezita să le denunț cu tărie.
Și atunci, poate, voi scrie, bunăoară, și despre cum a anulat Mitropolia Moldovei și Bucovinei simpozionul de toamna trecută dedicat împlinirii unui sfert de secol de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Anulare explicată prin dorința de menajare a orgoliilor imperiale ruse, care pe românește tot complicitate se cheamă.
Doamne Iisuse Hristoase, pentru sângele nevinovat al sutelor de preoți și miilor de credincioși din Mitropolia Basarabiei răpuși de mână rusească, iartă-i pe cei ce rănesc sufletele noastre și au părtășie voiosă cu cei ce ne fac și azi nedreptate!

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook


Cele mai citite ştiri

Publicitate