Banner

Academia Română îşi reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică şi lingvistică a românilor din nordul şi din sudul Dunării

Email Imprimare PDF

12_academia_romana_logoÎn anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română îşi reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică şi lingvistică a românilor din nordul şi din sudul Dunării, transmite Romanian Global News, citând cu comunicat de presă al Academiei Române.

Conform adevărului ştiinţific, poporul român are patru ramuri istorice - dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni - vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toţi aceşti români formează o unitate etnică şi vorbesc aceeaşi limbă.

Dialectele româneşti - dacoromân, aromân, meglenoromân şi istroromân - se întâlnesc într-un spaţiu vast, din Maramureş şi Carpaţii nordici în nord până în Epir şi Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră şi dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmaşii populaţiei autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit.

Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul şi în sudul Dunării, dialectele româneşti s au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spaţiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românităţii nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii şi istroromânii sunt continuatorii românităţii sud-dunărene.Unitatea dialectelor româneşti a fost

susţinută unanim de-a lungul timpului de către cei mai importanţi lingvişti români (Ovid Densuşianu, Alexandru Philippide, Sextil Puşcariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coşeriu) şi străini (Wilhelm Meyer-Lubke, Gustav Weigand, Matteo Bartoli, Giuliano Bonfante, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Gerhard Rohlfs).

Româna e prezentată ca o limbă unitară, cu cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân) în enciclopediile străine: The Encyclopaedia Americana, vol. 23, 1919; Encyclopaedia Britannica, vol 19, 1911; The New Encyclopaedia Britannica, Macropaedia, vol. 15, 1981); Grand Larousse Encyclopedique, vol. 1, 1964; Brockhaus Enzyklopadie, vol. 17, 1981; Dizionario Enciclopedico Italiano, vol. 10, 1961.

Academia Română ia act cu îngrijorare de continuarea şi intensificarea unor activităţi politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni şi la dialectul aromân. Scopul acestor activităţi este declararea aromânilor ca minoritate naţională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română. Aceste activităţi fac parte dintr-o acţiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni - aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca şi a altor români din afara graniţelor României (românii timoceni, basarabeni, herţeni, maramureşeni etc.) - de limba şi poporul român.

Precizăm că articolul 3, paragraful 1 din Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale (CCPMN), adoptată de Consiliului Europei la Strasbourg, în 1 februarie 1995 şi intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu.

Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol nu trebuie înţeles că o persoană are dreptul să îşi aleagă arbitrar apartenenţa la o minoritate naţională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile ştiinţifice în asumarea identităţii naţionale şi lingvistice a colectivităţilor şi a individului.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook


Cele mai citite ştiri

Publicitate