Conferință internațională pe tema Unirii: prea puțin, prea târziu?

Email Imprimare PDF

23_ioan_aurel_popAcademia Română încearcă să salveze aniversarea centenarului Unirii, scrie www.europalibera.org, preluat de Romanian Global News.

Academia vrea să salveze aniversarea centenarului Unirii de nepăsare și amnezie și organizează o sesiune de comunicări științifice la care a invitat mai mult personalități importante pentru studiul istoriei României de început de secol XX. Manifestarea se desfășoară pe 18 septembrie la Ateneul Român.

Comunicările vor analiza, aproape fără excepție, din perspective diferite configurarea socială, culturală și politică a noii Românii din ruinele vechii Europe. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei, spune că, în mod deliberat, au fost invitați cercetători care au studiat îndeaproape și cu prietenie cultura și istoria României. Lucrările conferinței vor fi adunate după aceea în paginile unui volum care, speră el, va avea influență asupra istoricilor și politicienilor.

Trebuie să ne spunem punctul de vedere, e de părere și academicianul Alexandru Surdu, nu să dăm apă la moară celor care ne contestă. Iar adevărul este că „pentru fiecare palmă de pământ românesc s-a pierdut sudoare și sânge". Controversele nu-și aveau locul aici.

Istoricul britanic Dennis Deletant care va prezenta o cercetare intitulată Romania: Creating the Nation State, 1918 and Beyond, este un vechi prieten asl României, încă din perioada dictaturii comuniste. După 1989, a colectat și a adus sute de mii de cărți pentru Biblioteca Centrală Universitară, incendiată în timpul evenimentelor din decembrie 1989. A fost observator al Adunării Constituante de la începutul anilor 1990 și competent comentator al perioadei care a urmat. Profesorul Michael Metzelten, membru titular al Academiei austriece de științe și membru de onoare al Academiei Române va prezenta și el o lucrare cu titlul De ce a fost posibilă constituirea României? Devenirea României ca stat național. Iar profesorul american Paul E. Michelson de la Universitatea din Huntington, care a fost bursier Fulbright în România și legat prin nenumărate fire de mediul academic și de cercetare românesc, va prezenta un studiu despre România Mare și noua lume postbelică. Schimbând perspectiva dar păstrând tematica configurării postbelice a României mari, profesorul Josef Wolf de la Institutul pentru cercetarea istoriei și geografiei șvabilor dunăreni din München va prezenta lucrarea Loialități în schimbare. Remodelarea identitară a minorității germane din Romnia postbelică. Iar Florian Kührer Wielach de la Institutul pentru cultura și istoria germană din sud-estul Europei va studia viziunea proclamației de la Alba Iulia și realitatea interbelică.

Așadar un program dens care nu ocolește delicata temă a impactului Marelui Război și al Unirii asupra minorităților etnice. Victor Voicu, inițiator și organizator al acestei Conferințe internaționale, dă de înțeles că au existat presiuni pentru a transforma această reuniune într-o demontare și reevaluare a Tratatului de la Trianon însă și-a spus că ar fi nepotrivit ca aniversarea centenară să fie marcată printr-o polemică purtată cu cei care privesc cu ochi neprietenoși momentul de la 1 Decembrie. Nu e rolul istoricilor să discute un document semnat de marile puteri ale lumii, și nu doar de cele europene, spune academicianul. Cel care a făcut indiscreția să facă aluzie la aceste presiuni a fost Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române. El susține că această conferință internațională stabilește un nou standard al sărbătoririi centenarului, dar este nemulțumit de tot ceea ce s-a făcut până la această oră. „Spirala violențelor interne a canibalizat interesul" pentru această aniversare și există pericolul ca românii să treacă somnolenți de acest moment fără ca istoria să fi devenit mai limpede. E posibil ca la un moment dat să trebuiască să dăm răspunsuri clare la întrebările acumulate în acești o sută de ani și noi ne pierdem în fleacuri, e de părere Dan Dungaciu. Norocul este că, în fapt, aniversarea se întinde până în 2020 pentru că și România a mai fost implicată într-un război după război: cel împotriva extinderii bolșevismului dincolo de hotarele noii URSS. Mai avem, prin urmare, timp să ne reconsiderăm poziția.

Cu toate acestea, o conferință (chiar și internațională) de o zi organizată în septembrie (adică spre sfârșitul anului) nu poate risipi impresia că establishment-ul (politic sau științific) nu este interesat cu adevărat de această temă, considerând mai importante războaiele și dezbinarea internă decât Unirea. Academia însăși trece prin momente de cumpănă și contestări după ce numele mai multor academicieni, inclusiv al președintelui acestei instituții, s-au regăsit în documentele Securității, dar și pe diverse comunicate naționalist-conservatoare publicate în ultimii ani. Chiar și conferința aceasta pare prea puțin și prea târziu, chiar dacă este patronată de președintele Iohannis care va participa adresând un mesaj celor prezenți. Adevăratul erou al evenimentului pare să fie, la o primă vedere, însuși președintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, care va inaugura conferința cu comunicarea Cum s-a făurit România modernă: treptele edificiului național și va rosti cuvântul de închidere. Sunt mulți care ar vrea să afle care au fost adevăratele sale relații cu Securitatea și ce studii de istorie a publicat în reviste străine înainte de 1990. Pe de altă parte, Ioan Aurel Pop este prețuit de colegii săi de breaslă și de o parte însemnată din opinia publică tocmai pentru opiniile sale conservatoare și eurosceptice.

Însă aceste neclarități biografice ale protagoniștilor sunt secundare și ar trebui să considerăm, alături de Dan Dungaciu, că Academia este cea care trebuie să dea și pe viitor legitimitate, soliditate și rigoare științifică actului Unirii în fața contestatarilor ei, dar și a viitoarelor generații. Și că adevăratul personaj principal sărbătorit este România Mare.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.