Banner

După trecerea parohiilor românești la Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală, limba de cult a acestora se va păstra. RGN: Dar de ce nu ar trece parohiile românești din Ucraina la Biserica Neamului, adică la Biserica Ortodoxă Română?

Email Imprimare PDF

13_biserica_ro_ucraina„în Bucovina, după trecerea parohiilor comunităților minorităților naționale la Biserica Ortodoxă ucraineană autocefală se va păstra limba de cult a acestora, cu care ele erau obișnuite". Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la 8 ianuarie a.c. de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (Patriarhia Kievului), respectiv arhiepiscopul Onufrie (Iaroslav Havruk) al Cernăuțiului și Chițmaniului și arhiepsicopul Gherman al Bucovinei și Hotinului.

Potrivit arhiepiscopului Gherman al Bucovinei și Hotinului, „în multe publicații din România, încă până la desfășurarea Sinodului unificat, s-a afirmat că se va produce o ucrainizare completă, însă regiunea noastră este, după cum se știe, multinațională. În acest fel, au speriat populația de limbă română a Bucovinei că acum, chipurile, ucrainenii vor veni să vă ia limba, tradițiile etc. Însă acest lucru nu este adevărat. Biserica noastră este absolut deschisă pentru toți, indiferent de limba pe care aceștia o vorbesc sau de limba în care aceștia vor să se desfășoare slujba".

Arhiepiscopul a invocat, în spirijinul afirmațiilor sale, exemplul uneia dintre primele comunități locale din regiunea Cernăuți (localitatea Șișcăuți/Șișkivți, raionul Chițmani) a cărei parohie a adoptat decizia de trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, însă cu păstrarea limbii slavone ca limbă de cult: „după trecerea la Biserica ucraineană unită, oamenii au solicitat să se păstreze limba slavonă ca limbă de cult. Ei au fost obișnuiți cu această limbă, de ce ar trebui ca noi să fim împotrivă? Aceștia s-au adresat mitropolitului Epifanie, iar el a sprijinit această decizie, eu am aprobat, iar oamenii au rămas cu limba slavonă. Dacă oamenii doresc, își pot menține limba română ca limbă de cult, dacă nu – pot trece la limba ucraineană etc. Nimic nu trebuie să fie un obstacol pentru unificare".

Expertul în geopolitică, analistul și fostul diplomat Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre, scrie că „comunitatea românească din regiunea Cernăuți este circumspectă cu privire la punerea în practică a unor promisiuni de acest gen, mai ales după ce, urmare a adoptării Legii-cadru privind educația în Ucraina (septembrie 2017), în perspectiva apropiată nu vor mai exista unități școlare cu predare exclusivă în limba română în Ucraina, iar posibilitatea utilizării limbii române/materne în învățământ devine extrem de limitată. Comunitatea românească din regiune apreciază că un scenariu similar s-ar putea produce și în Biserică, iar aceste rezerve constituie motivul principal al menținerii parohiilor comunității românești în subordinea canonică a Patriarhiei Moscovei".

Până în prezent, nici o parohie din cele 127 a comunităților cu populație preponderent românească din regiunea Cernăuți care aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei nu a anunțat că ar dori trecerea la Biserica Ortodoxă a Ucrainei.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook


Cele mai citite ştiri

Publicitate