Banner

CÂTEVA CUVINTE DESPRE IDEEA UNUI VICARIAT ROMÂNESC ÎN UCRAINA

Email Imprimare PDF

01_resedinta_mitropolia_cernautiAm văzut Comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii noastre Ortodoxe Române (BOR) privind situația din Ucraina. L-am găsit foarte bun și echilibrat, cu o singură excepție – ideea unilaterală, pripită și periculoasă a unui vicariat românesc în Ucraina, în afara BOR, cu garanții scrise de la puterea politică și de la "autoritățile bisericești" din cele trei jurisdicții ortodoxe paralele prezente în țara vecină, scrie Vlad Cubreacov pe blogul său, preluat de Romanian Global News.

 

Ideea unui vicariat ortodox românesc sub una din cele trei jurisdicții ortodoxe paralele actuale din Ucraina (BOU Autonomă – Patriarhia Moscovei în frunte cu mitropolitul Onufrie (Berezovski), BOU Autocefală în frunte cu mitropolitul Epifanie (Dumenko) și Exarhatul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol în frunte cu arhiepiscopul Daniil (Zelinski)) creează o situație de conflict logic cu restul ideilor din Comunicat și una de inconsecvență sau coliziune flagrantă cu poziția oficială anterioară a BOR în această chestiune.

Credem că fără ideea unui (singur) vicariat românesc Comunicatul BOR ar fi fost perfect. De ce? Pentru mai multe motive, dintre care le vom reține pe câteva mai importante:

1) BOR nu a consultat prealabil în această chestiune comunitățile ortodoxe românești din Ucraina smulse în 1940 și 1944 din trupul său de către Biserica Ortodoxă Rusă (BORu);

2) Sfântul Sinod al BOR, în Comunicatul său din 9 aprilie 1992, a făcut publică "poziția oficială a Patriarhiei Române privind situația bisericească din Basarabia și Bucovina de Nord. Și anume, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a recunoscut niciodată desființarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chișinău, și a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Patriarhia Română nu a acceptat și nu poate accepta niciodată consecințele nefaste ale pactului Ribbentrop-Moldotov";

3) Este indusă ideea că statul ucrainean net separat de Biserică ar trebui să se implice în ecuație, de vreme ce i se sugerează să abdice de la neutralitate în chestiunea românilor ortodocși din Ucraina și să dea garanții scrise privind o anume soluție concretă (vicariatul), în loc să garanteze și să asigure efectiv libertatea acestor români, inclusiv libertatea de a reveni la sânul BOR mame de unde au fost smulși cu forța;

4) În accepția slavă a celor două jurisdicții și în accepția grecească a jurisdicției constantinopolitane din Ucraina vicariatul este o structură teritorială inferioară episcopiei și cuprins teritorial într-o singură episcopie. Atât ucrainenii autocefaliști, cât și ucrainenii autonomiști, precum și Patriarhia Moscovei ori grecii din Ucraina și ucrainenii care țin de Exarhatul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol în Ucraina rămân atașați noțiunilor de "teritoriu canonic", judecând lucrurile în termeni strict teritoriali și de competiție, nu în termeni umani sau de complementaritate luminată de spiritul evanghelic. Or cele 126 de parohii românești din cele 127 despre care se face vorbire sunt răsfirate geografic într-un spațiu care se întinde din nordul județelor Satu Mare și Maramureș până în nordul județului Tulcea, la gura Nistrului sau pe fațada basarabeană a Mării Negre, fiind subordonate unui număr de 3 mitropolii diferite din cuprinsul BOU – Patriarhia Moscovei. A 127-a parohie românească ține canonic de Mitropolia Basarabiei;

5) Ideea unei singure structuri extrateritoriale și inferioare episcopiei pentru 127 de parohii românești din Ucraina anulează drepturile Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă a Cetății Albe – Ismail) de a mai avea în comuniune parohii din sudul istoric al Basarabiei (euroregiunea moldo-româno-ucraineană Dunărea de Jos) așa cum prevede Statutul acesteia înregistrat de autoritățile de stat ale Republicii Moldova, precum și dreptul Episcopiei de Bălți (fostă a Hotinului) de a primi în comuniune comunități românești din nordul istoric al Basarabiei dacă acestea decid în libertate să adere canonic la ea, cum prevede Statutul de organizare și funcționare a Episcopiei, de asemenea înregistrat de autoritățile guvernamentale de la Chișinău;

6) Ideea unei singure structuri bisericești, cu rang de vicariat în cadrul uneia din cele trei jurisdicții ortodoxe actuale din Ucraina este neviabilă pentru faptul că două dintre aceste jurisdicții nu o agreează din start. Printre acestea este structura cea mai numeroasă, care cuprinde 126 din cele 127 de parohii românești – BOU Autonomă din cadrul Patriarhiei Moscovei. De asemenea, nu există niciun indiciu că Exarhatul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol ar agrea această idee inaplicabilă. Singurii care ar putea agrea ideea sunt conducătorii BOU Autocefale, recunoscute de Constantinopol la 7 ianuarie 2019, în frunte cu mitropolitul Epifanie, dar această structură nu are jurisdicție asupra niciuneia dintre cele 127 de parohii românești despre care s-a făcut vorbire;

7) BOU Autocefală a lansat ideea unui vicariat pentru românii ortodocși, care ipotetic să se limiteze la 20-30 de parohii și care să fie condus de către actualul "Episcop de Fălești și Moldova de Est a Patriarhiei Kievului", Filaret (Pancu). Așa cum se cunoaște, una dintre prevederile de bază ale Tomosului Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol din 7 ianuarie 2019 se referă la faptul că jurisdicția BOU Autocefale se va limita geografic strict la teritoriul Ucrainei, Filaret Pancu fiind nevoi să se retragă în Ucraina. Acest subiect a făcut obiectul ultimelor două discuții purtate la Kiev de către episcopul Filaret Pancu cu mitropolitul Epifanie. Logica BOU Autocefale ne amintește de vechiul banc sovietic despre telegrama activistului de partid trimis la Birogidjan, în Regiunea Autonomă Evreiască din Extremul Orient să se ocupe de colectivizare: "Raportez: kolhozul este înființat. Vă rog să trimiteți și kolhozenii. Cu respect, Kozlov, președintele kolhozului". Iar faptul că autoritățile civile de la Kiev și-au însușit punctul de vedere al BOU Autocefale despre vicariatul românesc cu cap mitrofor, dar fără trup, nu trebuie să ne mire;

8) Atât timp cât Patriarhia Moscovei nu a recunoscut Mitropolia Basarabiei, reactivată canonic la 14 septembrie 1992, ideea unilaterală de vicariat pentru românii ortodocși din Ucraina ca alternativă la reactivarea Mitropoliei Bucovinei va determina Moscova să ceară reducerea Mitropoliei Basarabiei la rangul de simplu vicariat, inferior episcopiei, așa cum a mai cerut altădată.

Ce ar fi de făcut în această situație? Umila noastră părere este că nu trebuie să ne grăbim să oferim soluții definitive sau să cerem "un vicariat" de vreme ce avem în față mai multe semne drastice de întrebare. Grija noastră ca Biserică națională ar trebui să fie pentru câteva lucruri:

a) neutralitatea efectivă a statului ucrainean în diferendul dintre cele două Patriarhii, a Moscovei și a Constantinopolului;

b) libertatea creștinilor ortodocși români din Ucraina de a se organiza distinct, fără niciun amestec din partea Moscovei și Kievului;

c) dreptul Episcopiei Basarabiei de Sud și al Episcopiei de Bălți de a-i oblădui pe credincioșii ortodocși români de stil vechi din sudul și nordul istoric al Basarabiei care aderă canonic benevol la ele, respectând legislația euroconformă a Ucrainei;

d) transmiterea către clerul și credincioșii ortodocși români minoritari și de stil vechi din nordul Bucovinei a unui semnal clar și a unor garanții scrise că aceștia vor fi reprimiți sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române dacă vor cere acest lucru în libertate și oficial. Revenirea acestor credincioși în comuniune cu Patriarhia Română, de care au aparținut anterior, este conformă cu legislația Ucrainei în domeniu;

e) identificarea unei soluții canonice pentru clerul și credincioșii ortodocși români minoritari din nordul Maramureșului (Transcarpația), eventual în consultare cu Patriarhia Moscovei, de care aceștia țin în prezent în virtutea unor cauze istorice nefaste bine cunoscute;

f) identificarea unei soluții canonice, care să fie negociată cu Biserica Ortodoxă Rusă, pentru clerul și credincioșii ortodocși români majoritari și de stil nou din Ținutul Herța, care nu face parte nici geografic, nici istoric din Bucovina;

g) pregătirea condițiilor necesare pentru reactivarea canonică a Mitropoliei Bucovinei, a cărei desființare nu a fost recunoscută niciodată. În acest sens, așa cum a procedat și Patriarhia Ecumenică de Constantinopol care a delegat doi exarhi ai săi în Ucraina pentru pregătirea condițiilor pentru recunoașterea BOU Autocefale, și BOR are libertatea să desemneze unul sau mai mulți responsabili din sânul său. Reactivarea Mitropoliei Bucovinei va trebui să respecte, pentru cuprinsul ei din Nord, legislația ucraineană și normele internaționale în materie de drepturi și libertăți civile. O eventuală reactivare canonică a Mitropoliei Bucovinei, ținându-se cont de istoria bisericească a locului, de realitățile etnice din teren și de noul context politic și administrativ, nu încalcă niciuna din legile Ucrainei;

h) reluarea dialogului cu Patriarhia Moscovei în chestiunea jurisdicției canonice din Basarabia, având drept scop recunoașterea Mitropoliei Basarabiei de către Patriarhia Moscovei, cu atât mai mult cu cât prescripția canonică de 27 de ani aplicabilă în asemenea situații va interveni chiar anul acesta, în septembrie 2019.

i) oferirea serviciilor de mediere de către BOR în dialogul dintre Patriarhia Moscovei și Patriarhia Constantinopolului în diferendul jurisdicțional din Ucraina.

Notă: Punctele de vedere exprimate în acest material sunt strict personale și nu angajează nicio altă persoană sau instituție.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook


Cele mai citite ştiri

Publicitate