Banner


Warning: getimagesize(images/stories/2017/12/01_scoli_odessa_ucraina_ro.jpg): failed to open stream: No such file or directory in /home/fundatia/web/rgnpress.ro/public_html/rgn_18/plugins/content/imageresize.php on line 37

Warning: exec() has been disabled for security reasons in /home/fundatia/web/rgnpress.ro/public_html/rgn_18/plugins/content/imageresize.php on line 56

Vlad Cubreacov: UN PAS CU STÂNGUL: BURSE DE PERFORMANȚĂ ÎN LOC DE BURSE IDENTITARE SAU UNDE DAI ȘI UNDE CRAPĂ!

Email Imprimare PDF


Evoluția numărului de școli românești și mixte în regiunea Odesa. Sursa:http://moldnova.eu. Guvernul României, condus de premierul interimar Mihai Fifor, a adoptat pe 25 ianuarie 2018, o Hotărâre cu un titlu lung și alambicat:"Hotărâre privind stabilirea criteriilor de acordare a burselor către etnicii români cu domiciliul stabil în Ucraina și numărul acestora, criteriile de selecție a cadrelor didactice din școlile românești din Ucraina și al stagiilor de specializare, precum și criteriile de stabilire a asociațiilor, fundațiilor sau a altor organizații neguvernamentale prin intermediul cărora se vor acorda bursele", scrie Vlad Cubreacov pe blogul său, preluat de Romanian Global News.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a dat un Comunicat de presă în care nu vorbește despre criteriile de acordare a burselor, ci de numărul acestora – 1000. Inițial, ne-am bucurat și ne-am spus în sinea noastră: iată, în sfârșit, o măsură concretă în sprijinul școlii românești din Ucraina!

Comunicatul MRP spune că ar fi vorba despre un prim pas. Hotărârea de Guvern însă nu arată acest lucru. Primul pas poate fi înțeles și ca ultimul (și ca atare așa este și înțeles), pentru că nu sunt anunțați clar, ferm și pe înțelesul tuturor, într-o abordare completă și coerentă, următorii pași.

Deocamdată acesta este singurul pas făcut și el este, în opinia noastră, un pas cu stângul, nu cu dreptul.

Am căutat însă proiectul Hotărârii de Guvern, l-am parcurs atent și bucuria noastră s-a transformat într-o adevărată îngrijorare.

Nu știm cine este autorul adevărat al textului de proiect, dar acesta abundă de greșeli gramaticale și păcătuiește în fața criteriilor de acuratețe sau precizie, criterii atât de importante în cazul unui act normativ.

Pe fond, prima constatare e că Hotărârea este de unică folosință și urmează să fie aplicată doar în răstimpul rămas până la încheierea acestui an școlar (31 mai 2018).

Apoi, că numărul teoretic de maximum 1000 de burse este insuficient. Iar o măsură insuficientă poate atrage un cortegiu întreg de probleme, cum ar fi între altele frustrarea celor care nu vor lua, la mustață, o bursă. Pentru a obține o bursă elevii ar trebui să aibă o medie generală pe anul precedent de studii de 10,2 puncte și o medie la română de 9,6 puncte, conform sistemului ucrainean de notare de la 1 la 12. Dintr-o măsură cu scop stimulativ și de motivare, Hotărârea de Guvern poate produce efecte de demotivare.

Mai pe românește, unde dai și unde crapă!

Am discutat acum cu prieteni din Herța, nordul Bucovinei, Maramureșului, din nordul și sudul Basarabiei și din Transnistria ucraineană și peste tot găsesc oameni îngrijorați de intenția acordării de sprijin pe sprânceană.

Culmea birocrației autosuficiente și suverane este că organizațiile românești din Ucraina care vor face toată munca de teren pentru selectarea candidaților pentru cele 1000 de burse și vor duce toată povara întregului proces de implementare a HG sunt obligate de Guvernul nostru de la București să cofinanțeze întregul proiect cu 3%, în condițiile draconice ale legislației române hiperbirocratizate în domeniu.

Adică, nu e suficient ca organizațiile românilor să lucreze în locul birocrației naționale, ci să fie bune să și plătească pentru că muncesc. E ca și cum membrii Cabinetului de la București și-ar putea primi salariile muncite din greu doar dacă și le cofinanțează cu 3 la sută!

Măsura birocratică a constrângerii la cofinanțare a organizațiilor românești din Ucraina, impusă de Guvernul României, nu se regăsește însă și printre măsurile aplicate organizațiilor minorităților naționale din România, inclusiv celei ucrainene, care primesc necondiționat fonduri bugetare incomensurabil mai mari. Deci, Guvernul nostru practică dubla măsură sau, altfel spus, umblă cu oca mică.

Este oare exagerat dacă pretindem ca Guvernul României să trateze identic organizațiile reprezentative ale românilor din afara granițelor cu organizațiile reprezentative ale minorităților naționale din România? Evident că nu!

1000 de elevi beneficiari reprezintă sub 4% din totalul populației școlare românești din Ucraina instruite în limba română. Deci, peste 96% dintre elevii români din Ucraina, instruiți în limba română, nu sunt vizați, din păcate, de această Hotărâre de Guvern. Raportat la întreaga populație școlară românească din Ucraina, indiferent de limba de instruire (română, ucraineană, rusă), 1000 de elevi beneficiari reprezintă sub 2% din total.

Am mers la statistici. Numărul copiilor instruiți în limba română sau care studiază româna ca materie (obligatoriu sau facultativ) este, în Ucraina, de 25 923, potrivit ultimelor date oficiale disponibile. Numărul real al elevilor români instruiți în școlile publice din Ucraina este mai mult decât dublu, deci, reprezintă peste 50 000 de copii. Doar copii din clasa I reprezintă un număr mai mare decât cel al burselor de merit acordate întregii populații școlare românești din Ucraina.

Din câte înțelegem, Hotărârea de Guvern adoptată astăzi este marcată de o crasă necunoaștere a realității din teren din Ucraina. Bunăoară, criteriile de performanță sunt stabilite după sistemul de notificare românesc de 10 puncte în alternanță cu cel ucrainean de 12 puncte, stabilindu-se valabilitatea lor inclusiv pentru elevii claselor întâi, dar ignorându-se că, spre deosebire de România, în Ucraina, în clasa întâi nu există note în general, "cunoștințele, abilitățile și deprinderile elevilor fiind caracterizate verbal" (Ordinul Ministerului Educației și Științei al Ucrainei nr. 428/48 din 04.09.2000 "Cu privire la sistemul de 12 puncte de apreciere a reușitei elevilor din sistemul de învățământ de cultură generală" și Ordinul nr. 329 din 12.04.2011 al Ministerului Educației, Științei, Tineretului și Sportului din Ucraina "Cu privire la aprobarea criteriilor de evaluare a reușitei elevilor din sistemul învățământului mediu general").

Legislația ucraineană în materie lasă la latitudinea Consiliilor școlare dreptul de a decide asupra caracterizării verbale a cunoștințelor elevilor și în clasa a doua. (У першому класі дається словесна характеристика знань, умінь і навичок учнів. У наступних класах оцінювання здійснюється за 12-бальною системою (шкалою) і його результати позначаються цифрами від 1 до 12. За рішенням педагогічної ради навчального закладу може надаватися словесна характеристика знань, умінь і навичок учнів другого класу.)

Această situație poate crea confuzie generală, întrucât, conform HG adoptate astăzi, toți elevii români din clasa întâi (și cei din clasa a doua) sunt eligibili pentru bursele de merit, în condițiile în care numărul acestor elevi îl depășește pe cel al burselor acordate. Sunt convins că niciunul dintre membrii guvernului de la București nici nu bănuiește că elevii claselor întâi (dar și unii elevi din clasa a doua) din Ucraina nu sunt apreciați cu note, ca în România. Deci, tragem concluzia întemeiată că HG este adoptată de formă și udă pomul în creștet, în loc să-l ude la rădăcină.

Problema cea mai mare a românilor din Ucraina este să-și înscrie copiii în clasa întâi cu predare în limba română, nu ucraineană. Deci, aici trebuie stimulați elevii, părinții și tutorii legali. De asemenea, cei care trebuie stimulați financiar sunt învățătorii claselor primare cu predare în limba română, responsabili de recrutarea contingentului școlar. Știe cineva la București câți învățători predau în clase primare în limba română din Ucraina? Și care este numărul exact de elevi din clasa întâi? Sincer, ne cam îndoim.

Iar problema cea mare a școlii românești din Ucraina e nu că nu performează, ci că dispare treptat, într-un ritm galopant. În total, în ultimii 93 de ani (1924-2017), în Ucraina au fost lichidate 205 școli cu limba română de predare, ceea ce reprezintă un ritm mediu de 2,2 școli închise pe an.

Povestea asta cu Hotărârea de Guvern despre criteriile pentru acordarea teoretică a 1000 de burse de performanță pare a fi o o improvizație după ureche pentru a se bifa activități.

De ce nu putem prelua bunele practici ale Ungariei, aplicate în Ucraina, dar, apropo, și în România, inclusiv în satele populate majoritar de minoritatea ucraineană supusă maghiarizării (a se vedea cazul elevilor din Bocicoiul Mare, județul Maramureș)? Guvernul maghiar nu acordă burse de performanță, ci burse identitare tuturor elevilor și tuturor profesorilor maghiari din Ucraina, fără nicio discriminare.

Sperăm ca Guvernul României să adopte o Hotărâre care să aibă caracter permanent, nu sezonieri, Hotărâre prin care să fie instituite criterii unice, nediscriminatorii, de sprijinire a elevilor și profesorilor români din Ucraina, dar și din orice alt stat vecin sau din Balcani, în care există învățământ cu predarea în limba română. De fapt, am așternut aceste rânduri pe hârtie doar în baza Comunicatului MRP și a proiectului de Hotărâre de Guvern, fără a avea textul definitiv al Hotărârii adoptate astăzi în ședința guvernului condus de domnul premier intermiar Mihai Fifor. Așteptăm publicarea Hotărârii în Monitorul Oficial al României pentru a o putea analiza în detaliu.

Vom reveni asupra acestui subiect deosebit de important.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook