Banner

Zilele filmului românesc la Leipzig. Românii din zonă, așteptați la eveniment

Email Imprimare PDF

16_leipzigSub motto-ul „Leaving (to) Romania", în perioada 26 februarie-13 martie, Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, va prezenta la Cinematograful UT Connewitz din Leipzig peste 10 proiecte cinematografice românești atât lungmetraje, cât și documentare și scurtmetraje, într-o selecție realizată de criticul de film Mihai Fulger, transmite Romanian Global News.

 

Evenimentul, cu acces gratuit, este un proiect-avanpremieră la ediția din acest an a Tîrgului Internațional de Carte de la Leipzig, unde România este țară invitată de onoare.

„După perioada comunistă, în care țara se putea părăsi fie cu acordul partidului unic (și, deseori, în beneficiul acestuia), fie riscându-ți viața, România a ajuns fruntașă la capitolul emigrație către Occidentul tuturor posibilităților. Nu e de mirare, așadar, că mulți realizatori de filme de ficțiune și, mai ales, documentare au abordat subiecte legate de migrare. Mai recent, a apărut un fenomen cu sens invers, reflectat și în cinema: întoarcerea în țară a românilor din diaspora și chiar sosirea în România a unor occidentali aflați în căutarea unor locuri de muncă. Așadar, tema pe care am ales-o pentru programul de film românesc de la Leipzig, „Leaving (to) Romania", s-a dovedit foarte ofertantă. Dată fiind și marea diversitate a perspectivelor cineaștilor selecționați, sunt convins că publicul german nu va fi deloc dezamăgit de acest program", a declarat criticul de film Mihai Fulger, curatorul proiectului.

program:

Luni, 26 februarie

20.00 FIXEUR (lungmetraj, România-Franța, 2016, 98 min.) – regizor: Adrian Sitaru

Radu, stagiar la biroul din București al Agenției France Presse, aspiră la un post de reporter. Oportunitatea realizării unui subiect despre o prostituată minoră repatriată din Franța îi dă acestuia ocazia să își dovedească competențele. Totuși, pe măsură ce se apropie de scopul său, Radu își dă seama că înverșunarea cu care înțelege să facă această meserie este îndoielnică.

Miercuri, 28 februarie

19.00 NOAPTEA VINE ÎN INDIA (lungmetraj, Spania-Suedia-România, 2014, 90 min.) – regizor: Chema Rodríguez

Ricardo, un caraghios bărbat spaniol de vârstă mijlocie, decide să călătorească spre India, așa cum obișnuia s-o facă, conducând hipioţi, în anii '60. Numai că acum are alte lucruri în minte. El se află de zece ani într-un scaun cu rotile, suferind de o boală degenerativă, care se apropie de faza finală. Aceasta va fi ultima lui călătorie. Însoțită de menajera sa, Dana, el pornește, traversând Europa, prin România, Turcia, Iran și Pakistan. Se dovedeşte o călătorie amuzantă și inspiratoare, deschizând uși pe care atât Ricardo, cât și Dana le crezuseră închise pentru totdeauna. Pe măsură ce zările li se deschid în faţă, toate lucrurile cruciale ale vieții se desfășoară înaintea lor. Cel mai important, Ricardo găsește un motiv să trăiască.

21.00 BANAT (CĂLĂTORIA) (lungmetraj, Italia-România-Bulgaria-Macedonia, 2015, 82 min.) – regizor: Adriano Valerio

Ivo este un agronom italian; împins de lipsa de oportunităţi din Bari, el acceptă o ofertă de muncă în Banat, o regiune productivă din România. Clara se ocupă cu repararea bărcilor în portul Bari și se află la sfârșitul unei relații lungi și dificile. Ivo și Clara se întâlnesc în apartamentul pe care el îl părăseşte și pe care ea îl închiriază. Între ei se creează o conexiune instinctivă, amândoi fiind într-un moment de cotitură al vieții lor. Noaptea pe care o petrec împreună, înainte de plecarea lui Ivo, este suficientă pentru a da naştere unui sentiment puternic și dorinței de a se revedea. Atunci când Clara este concediată, ea decide să-l viziteze pe Ivo în România. Dragostea lor crește pe fondul dezorientării în această țară străină și al incertitudinii viitorului lor. Dar este oare exilul singura cale spre împlinire?

Miercuri, 7 martie

19.00 EVREI DE VÂNZARE (documentar, România, 2012, 70 min.) – regizor: Radu Gabrea

În 1974, un pasager român cu paşaport diplomatic s-a îmbarcat, pe aeroportul din Zürich, într-un avion cu destinaţia Bucureşti. Odată ajuns, el a realizat cu groază că una dintre valize – primită de la o veche cunoştinţă, cu puţin timp înaintea plecării – îi lipsea. Diplomatul era generalul M., şef de divizie la Direcţia Generală de Informaţii Externe, ramura de spionaj a Securităţii. Valiza conţinea un milion de dolari, bani meniţi să permită ca un anumit număr de evrei să emigreze în Israel. Acesta este doar un episod din istoria operaţiunilor de comerţ cu fiinţe umane organizate de către statul comunist român: vânzarea evreilor români către Israel.

Precedat de: NO MAN'S LAND (scurt metraj, România, 2017, 21 min.) – regizor: Marius Olteanu

Bazat pe evenimente reale, petrecute în 2016, filmul spune povestea unei femei care trebuie să se întoarcă urgent în țară cu tatăl ei, bolnav în fază terminală, de la o clinică din Germania. Ajunsă la granița cu România, ea își dă seama că nu poate merge mai departe.

21.00 PAȘAPORT DE GERMANIA (documentar, România-Germania, 2014, 89 min.) – regizor: Răzvan Georgescu

Cum a fost posibil ca un întreg grup etnic, aproximativ 245.000 de germani, să fie vândut de către România comunistă între 1968 şi 1989? Care au fost cauzele dispariţiei din România a unei tradiţii culturale vechi de 850 de ani, în decursul a 22 de ani – o clipă istorică? Care este preţul unei fiinţe umane? Cum calculezi preţul libertăţii?

Precedat de: ALMANIA (scurt metraj, România, 2016, 15 min.) – regizori: Anton Groves and Damian Groves

În timp ce conduce pe obişnuitul itinerariu dintre România şi Germania, un şofer de tir descoperă o familie de refugiaţi ascunsă în camionul său. Şoferul se lasă convins să o ducă pe mamă până la graniţă şi pe cei doi copii ai ei, fără să îşi dea seama cât de mult riscă.

Vineri, 9 martie

19.00 AFACEREA TĂNASE – LEAPȘA PE MURITE (documentar, România, 2013, 56 min.) – regizor: Ionuț Teianu

În anul 1982, François Mitterrand, proaspăt ales președintele Franței, este pus față în față cu Nicolae Ceaușescu, dictatorul român, prin intermediul unei povești de spionaj demnă de un roman polițist – un conflict în plin Război Rece, o luptă dusă în culise de către serviciile secrete ale celor două state, DST, respectiv redutabila Securitate. În luna ianuarie 1982, Ceaușescu îi cere unuia dintre agenții săi să asasineze la Paris doi disidenți, pe scriitorii Virgil Tănase și Paul Goma, ambii cetățeni francezi. Însă acest agent al Securității, Matei Haiducu, cunoscut drept Matthieu Forestier, s-a dus direct la DST. Serviciile franceze au elaborat atunci una dintre cele mai incredibile operațiuni din Războiul Rece. Acestea l-au răpit pe Virgil Tănase, pentru a se crede că agentul și-a îndeplinit misiunea. Președintele Mitterrand, fiind la curent cu operaţiunea secretă, s-a exprimat public anulându-și vizita de stat prevăzută în România şi conferind astfel un caracter de autenticitate răpirii. Conform surselor DST, toată operațiunea urmărea să-l oblige pe șeful Securității, generalul Pleşiţă, să se refugieze în Franța. Însă planul a eșuat din cauza unei scurgeri de informații în presă, inițiată de Jean-Louis Debré, pe vremea aceea judecător de instrucție. Pentru a se apăra, agentul secret și cele două potențiale victime au organizat o conferință de presă și au dezvăluit cazul. În prezent, putem da o altă interpretare evenimentelor din 1982. Există posibilitatea ca implicarea atât de fermă a lui François Mitterrand să fi avut și o altă motivație decât simpla protejare a unui disident, o motivație mult mai strâns legată de politica internă franceză.

Precedat de: GRANIȚE (scurt metraj, România, 2016, 27 min.) – regizor: Andra Chiriac

Angela nu s-a mai întors acasă de mai bine de un an. Ea lucrează în Franţa de cinci ani, pentru a-şi întreţine familia. Într-o zi, îngrijorat şi tulburat, soţul ei, Tavi, soseşte pe neaşteptate.

21.00 CÂINELE JAPONEZ (lungmetraj, România, 2013, 90 min.) – regizor: Tudor Cristian Jurgiu

Bătrânul Costache Moldu şi-a pierdut soţia, casa şi agoniseala de-o viaţă, în urma unei inundaţii. Atunci când va fi pus în faţa alegerii de a păstra sau nu pământul care i-a fost dat de către primărie, întoarcerea neaşteptată din Japonia a fiului său, Ticu, după 20 de ani, îl va ajuta să ia o decizie.

Luni, 12 martie

19.00 MORGEN (lungmetraj, România-Franța-Ungaria, 2010, 100 min.) – regizor: Marian Crişan

Nelu lucrează ca agent de pază într-un supermarket dintr-un orăşel de pe graniţa româno-ungară. Pentru el zilele trec la fel: în zori pescuieşte, apoi merge la lucru, iar seara se întoarce acasă. Nelu trăieşte împreună cu soţia într-o casă izolată pe un câmp în afara oraşului. Problema lor în aceste zile e repararea acoperişului. Într-o zi, Nelu „pescuieşte" ceva neobişnuit: un emigrant care vrea sa treacă graniţa ilegal... Emigrantul îi oferă lui Nelu bani pentru a-l ajuta să treacă dincolo. Fără să înţeleagă exact ce îi comunică emigrantul, Nelu ia banii şi îi promite că îl va ajuta să treacă graniţa mâine... Morgen...

21.00 FELICIA, ÎNAINTE DE TOATE (lungmetraj, România-Franța-Croația-Belgia, 2009, 108 min.) – regizori: Răzvan Rădulescu and Melissa de Raaf

Ziua de plecare a Feliciei (după vizita de două săptămâni făcută în fiecare an familiei ei din Bucureşti) este, ca întotdeauna, foarte agitată şi ea pierde avionul. Încercând să îşi reprogrameze zborul, Felicia trebuie să înfrunte cele două familii: pe de o parte, fostul soţ şi copilul în Olanda, aşteptând-o să se întoarcă la timp, şi, pe de altă parte, mama, tatăl şi sora, care încearcă să fie de ajutor în felul lor. Toate acestea, dar şi comunicarea disfuncţională cu mama sa, dezvăluie chinul pe care Felicia a trebuit să-l îndure în ultimii 19 ani de separare de familia sa.

Marți, 13 martie

20.00 Q.E.D. (lungmetraj, România, 2014, 107 min.) – regizor: Andrei Gruzsniczki

România, 1984. Decizia unui matematician de a publica o lucrare într-o revistă a unei universităţi americane, fără să ceară permisiunea autorităţilor comuniste, va declanşa un lanţ de evenimente care va schimba vieţile celor din jurul său. Până la urmă, nu există decizii fără consecinţe...

România, țară invitată de onoare a Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, ediția 2018:

În perioada 15-18 martie 2018, România este țară invitată de onoare a unuia dintre cele mai importante târguri de carte din lume, Leipziger Buchmesse. Participarea României ca țară invitată de onoare a ediției din 2018 semnifică nu doar reluarea şi stabilizarea conexiunilor culturale româno-germane, ci şi dezvoltarea de proiecte şi colaborări pe termen lung, în toate domeniile culturale şi academice.

„Romania. Zoom in" este mottoul sub care, în cadrul târgului, la standul României și în spațiile de evenimente consacrate dezbaterilor, ca Forum Ost-SudOst și Cafe Europa, precum și în alte spații cunoscute din Leipzig, vor avea loc peste 50 de evenimente care au în vedere promovarea autorilor români contemporani.

Arhitectura programului este concepută de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în colaborare cu Ambasada României în Germania, Institutul Cultural Român de la Berlin, Târgul Internațional de Carte de la Leipzig, Muzeul Național al Literaturii Române, Primăria Municipiului București, Traduki și Asociația Editorilor din România. Parteneri: Goethe-Institut Bukarest, Pro-Helvetia, Deutsches Kulturforum östliches Europa, UT Connewitz, Schaubühne Lindenfels, Schauspielhaus, Gallery KUB, Shauspielhaus, Ariowitsch Haus, Consulatul American de la Leipzig, Consulatul Român de la Leipzig, Primăria Leipzig, Stadtgeschichtliches Museum Leipzig, Michael Schmidt Stiftung, Hotel Arena, Sâmburești, Aqua Carpatica, DLITE.

Peste 40 de traduceri din literatura română vor apărea până la debutul ediției din acest an a cunoscutului târg de carte. Majoritatea evenimentelor vor fi axate pe promovarea acestor noi apariții, sprijinite în marea majoritate de Centrul Național al Cărții din cadrul Institutului Cultural Român.

România a mai fost țară invitată de onoare a cunoscutului târg de carte din Leipzig în 1998.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook


Cele mai citite ştiri

Publicitate