Banner

Pe 7 aprilie 2009 s-au împlinit 10 ani de la protestele violente de la Chișinău

Email Imprimare PDF

01_10_ani_protestele_violente_chisinauDuminică s-au împlinit 10 ani de la violențele din 7 aprilie 2009, în urma cărora, cel puțin, o persoană a murit, sunte au fost arestate și torturate de către forțele de ordine, iar sediile Parlamentului și Președinției au fost devastate și incendiate, a transmis Radio Chișinău, preluat de Romanian Global News.

Mii de tineri au protestat, pe 7 aprilie 2009, la Chişinău, faţă de rezultatele alegerilor parlamentare care au avut loc cu două zile mai înainte, în urma cărora Partidul Comuniştilor a obţinut aproximativ 50% din sufragii şi pe care opoziţia şi unii observatori internaţionali le-au considerat fraudate.

Protestele începuseră, dimineaţă, în jurul orei 10.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în imediata apropiere a Guvernului.

În scurt timp, protestatarii s-au deplasat spre sediul Preşedinţiei şi Parlamentului unde au scandat lozinci anticomuniste, cerând revizuirea rezultatelor scrutinului. Ei scandau „Libertate!", „Jos comuniştii!", „Afară din ţară!" şi purtau drapele ale Republicii Moldova, ale României şi ale Uniunii Europene.

Pe la ora 12.30, manifestanţii încercaseră să ia cu asalt clădirea Parlamentului şi Preşedinţiei.

Forţele de ordine au opus rezistență, iar mulţimea a început să arunce în ei cu pietre scoase din caldarâm.

În urma ciocnirilor dintre protestatari și forțele de ordine, au fost sparte geamurile de la parterele şi primele etaje ale celor două clădiri. Zeci de manifestanți reuşiseră să pătrundă în Preşedinţie şi Parlament de unde au început a scoate mobilă, calculatoare, copiatoare etc. pe care le-au distrus s-au incendiat.

Pe durata întregii după amiezi au avut loc ciocniri violente între forţele de ordine şi manifestanţi în urma cărora au fost rănite aproximativ 40 de persoane – atât poliţişti, cât şi protestatari - opt dintre care au fost internate în stare gravă.

Poliţia a încercat să disperseze mulţimea cu gaze lacrimogene şi petarde, însă fără succes.

În jurul orei 17.00 forţele de ordine au părăsit Parlamentul şi Preşedinţia, lăsându-i pe manifestanţi să pătrundă liber în interior.

În timpul ciocnirilor, clădirile Preşedinţiei şi Legislativului au fost incendiate, iar primele etaje au fost devastate.

Seara mulţimea s-a separat. Cea mai mare parte dintre manifestanţi a plecat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde s-au disociat de cei care s-au dedat la acte de violenţă. Pe de altă parte, câteva sute de oameni au continuat să devasteze Parlamentul până noaptea târziu.

Pe durata întregii zile de 7 aprilie 2009, telefoanele mobile, internetul şi televiziunea prin cablu au fost blocate fie parţial, fie integral.

Pe parcursul nopţii de pe 7 spre 8 aprilie 2009 în centrul capitalei s-au auzit frecvent focuri de pistol-automat.

Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne declarase că forţele de ordine au permisiunea să folosească armele din dotare pentru a menţine ordinea publică şi a asigura securitatea magazinelor. Ulterior, se constatase că în noaptea respectivă poliţia a descins în forţă în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde mai rămăseseră câteva sute de tineri. În timpul acestei descinderi, cel puţin unul dintre părotestatari, Valeriu Boboc, a fost omorât, iar mulţi alţii reţinuţi.

Autorităţile comuniste declaraseră că România ar fi organizat aceste proteste pe care le-au calificat drept tentativă de lovitură de stat. Ambasadorul român de atunci, Filip Teodorescu, fusese declarat persona non-grata și obligat să părăsească Republica Moldova.

În următoarele zile, au urmat o serie întreagă de arestări şi reţineri. Se presupune că până la 700 de persoane au fost reţinute, multe dintre ele fiind bătute şi torturate în comisariatele de poliţie.

Modul în care au fost tratate aceste persoane au provocat criticile organismelor europene şi a mai multor state din UE la adresa autorităţilor moldovene de atunci. Singura care a susţinut acțiunile puterii comuniste de Chișinău a fost Rusia.

* * *

Peste doi ani de la aceste evenimente, directorul adjunct al Seviciului de Informatii si Securitate, Valentin Dediu, a declarat că SIS presupune că, pe 7 aprilie 2009, a existat un scenariu prin care s-a încercat deturnarea nemulțumirilor față de puterea comunistă de atunci și compromiterea opoziției si a "elementelor proromânesti și prooccidentale".

El a mai spus ca "printre manifestanți au fost infiltrați provocatori care purtau simbolică românească". Potrivit lui Valentin Dediu, în arhivele SIS lipsesc materiale importante ce tiin de 7 aprilie și de zilele premergătoare.

Tot atunci, procurorul general, Valeriu Zubco, a declarat că la începutul luii septembrie 2009, imediat după plecarea comuniștilor de la putere și constituirea unui nou cabinet de miniștri, 12 cutii cu documente ar fi fost preluate de la Guvern de către trei ofiteri ai SIS și arse. Nu se știe dacă erau materiale secrete. In același timp, potrivit lui Valeriu Zubco, a fost reclamată pierderea sau dispariția mai multor materiale secrete după 7 aprilie 2009.

Platforma Unionistă Acțiunea 2012 a organizat cu acest prilej mai multe manifestații de comemorare în România și Republica Moldova pentru victimele represiunii din 7 aprilie 2009. Manifestațiile s-au desfășurat concomitent, duminică, pe 7 aprilie la ora 19:00 în mai multe orașe ale țării, precum Timișoara, Arad, Pitești, Târgoviște, Cluj, București și Chișinău.

,,Se împlinesc 10 ani în care niciun vinovat nu a răspuns pentru moartea lui Valeriu Boboc, Eugen Țapu, Ion Țâbuleac. 10 ani în care politicienii veniți la putere călcând pe cadavrele celor stinși pentru libertate, n-au făcut decât averi și n-au reușit decât să facă din Moldova cufărul lor nelimitat de bani", a declarat Ștefan Lupu, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook