Banner

Sesiunea științifică „Românii din sudul Dunării – Istorie și actualitate” la Academia Română

Email Imprimare PDF

01_academia_romanaAcademia Română și Societatea de Cultură Macedo-Română vă invită să participaţi la Sesiunea științifică „Românii din sudul Dunării – Istorie și actualitate", ce va avea loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu" de la Biblioteca Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125): 7 mai 2019, ora 10, se arată într-un comunicat de presă al Academiei Române, preluat de Romanian Global News.

În 2019 se împlinesc 140 de ani de la înfiinţarea în 23 septembrie 1879 (recunoscută apoi, la 15 aprilie 1880 prin Decretul domnesc nr. 1289 semnat de Carol I, Domn al Românilor) a Societăţii de Cultură Macedo-Română şi 114 ani la de la recunoaşterea oficială în 9/22 mai 1905 a naţionalităţii române din Imperiul Otoman. Sultanul Abdul Hamid a semnat pe 9/22 mai 1905 si a anuntat în 10 mai 1905 Iradeaua (decretul) prin care se recunoștea în mod oficial și legal ca naționalitate românească cu drepturi civile, comunale, școlare și bisericești, elementul românesc din Macedonia: „Majestatea sa Imperială, sultanul, care în sentimentele sale de înaltă justiţie şi îngrijire părintească pentru popoarele sale, îşi întinde binefacerile şi favorurile sale asupra tuturor supuşilor săi credincioşi, fără deosebire de rasă, nici religiune, luând în consideraţie suplicele supuse, în timpul din urmă, la picioarele tronului imperial de către supuşii săi valahi, a binevoit să ordone că, în virtutea drepturilor civile, de care dânşii se bucură cu acelaşi titlu ca şi ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze pe muhtari (primari) conform cu regulamentele în vigoare; ca, după cum se practică pentru celelalte comunităţi, membrii valahi să fie deopotrivă admişi, după regulă, în consiliile administrative şi ca înlesniri să fie acordate de către autorităţile imperiale pentru profesori numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor şi îndeplinirea formalităţilor dictate de legile Imperiului pentru deschiderea noilor stabilimente şcolare.

Această ordonanţă imperială a fost comunicată departamentelor respective pentru executarea ei." Referindu-se la promulgarea Iradelei imperiale otomane, Take Ionescu afirma: „Ținem însă ca naționalitatea românilor din Macedonia să fie păstrată și ca noul regim, oricare ar fi, să dea aromânilor cel puțin ceea ce posedă ei astăzi: garanția că ei vor putea să se cultive în limba lor în toată libertatea". Societatea Cultură Macedo-Română a contribuit, prin activitatea sa, la eforturile depuse de ofocialităţile române pentru emiterea Iradelei.

Societatea de Cultură Macedo-Română, continuând Comitetul Macedo-Român constituit la Bucureşti în anul 1860, cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a înfiinţat din iniţiativa unor remarcabile personalităţi politice şi culturale ale vremii (Calinic Miclescu – mitropolit primat, V.A. Urechia, D. Brătianu. I. Ghica, V. Alecsandri, T. Maiorescu. M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu și mulți alții) la 23 septembrie 1879. Conform Statutului si Regulamentului, Societatea de Cultură Macedo-Română are ca scopuri esenţiale: răspândirea prin şcoli a învăţământului în limba română, între locuitorii români de peste hotare; dotarea cu cărţi, biblioteci, aparate, editarea de cărţi pentru românii de peste hotare; întreţinerea unei legături neîntrerupte cu românii de peste hotare, precum şi cu toate societăţile cultural-naţionale din ţară, legal constituite. Societatea, de-a lungul timpului, a avut un rol deosebit în crearea şi funcţionarea a circa 120 de şcoli de nivel primar sau liceal, răspândite în ţările balcanice, precum şi a bisericilor româneşti.

Pentru aceste instituţii, Societatea a tipărit şi răspândit în mod gratuit manuale, cărţi de cult, atât în dialectul aromân, cât şi in limba literară. Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor şi la păstrarea unităţii lor spirituale. Societatea sprijină contactele şi legăturile culturale cu aromânii de pretutindeni şi cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc. Societatea îşi propune în mod deosebit păstrarea identităţii românești prin cunoaşterea de către tânăra generaţie a dialectului, a culturii şi tradiţiilor aromâneşti prin şcoală.

Program:

Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române Cuvânt de deschidere

Ion CARAMITRU, Președintele Societății de Cultură Macedo-Română Cuvânt de deschidere

Acad. Eugen SIMION, Președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române

Acad. Grigore BRÂNCUȘ, Membru titular al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române *

Prof. univ. dr. Nicolae SARAMANDU, Membru corespondent al Academiei Române - "Aromânii. Istorie și actualitate

Cercetător științific III, dr. Viorel STĂNILĂ, Institutul de Studii Sud-Este Europene al Academiei Române - "Provocări identitare postmoderne: cazul românilor sud-dunăreni"

Cercetător științific I, dr. hab. Manuela NEVACI, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti" al Academiei Române – "Conștiința românității la românii sud-dunăreni"

Cercetător științific I, dr. Emil ȚÎRCOMINCU, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu" al Academiei Române - "140 de ani de la înființarea Societății de Cultură Macedo-Română"