Primarii din Basarabia care au votat ReUnirea cu România, aplaudați de plenul Parlamentului României

Email Imprimare PDF

15_RO_MarePrimarii a cinci localităţi din Republica Moldova, care au adoptat în consiliile locale declaraţii de unire cu România, au asistat, marţi, la şedinţa plenului reunit al Parlamentului. "Salut prezenţa în balconul Camerei Deputaţilor a unui grup de primari din Republica Moldova care fac parte dintre cei 36 de primari care au votat unirea cu România. Vă urez bun venit", a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, citat de Agerpres și preluat de Romanian Global News.

 

Prezenţa primarilor basarabeni a fost salutată cu aplauze de către parlamentarii români. "Le spun bun venit în Parlamentul României, le voi spune bun venit şi celorlalţi primari pe care vrem să îi aducem aici după ce vor vota declaraţii de unire în mai multe localităţi în Republica Moldova. Avem şi un prag de o sută de declaraţii, de astfel de documente care să fie votate până pe 27 martie, atunci când vom marca o sută de ani de la actul istoric prin care Basarabia s-a reunit cu România", a spus deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, într-o declaraţie acordată presei.

Primarul Petru Frunze a precizat că declaraţia de unire a fost votată în unanimitate de către membrii Consiliului Local din Puhoi. "Aceste declaraţii de unire sunt din suflet, noi dorim să întregim neamul nostru românesc şi este un motiv şi pentru alte localităţi din Basarabia să facă acest pas, un pas foarte important pentru ca cei din Basarabia să simtă valorile româneşti, dar şi valorile Uniunii Europene. Am avut posibilitatea, pe parcursul activităţilor, să înţelegem modul de dezvoltare a României şi vrem acest aspect să fie implementat şi în Republica Moldova. Cu părere de rău, prin intermediul actualei guvernări este imposibil să dezvoltăm Republica Moldova şi avem foarte mari speranţe de la România ca să ne considere pe noi, cei care am votat declaraţii de unire, că suntem primării româneşti şi să beneficiem de tot ce beneficiază autorităţile locale din România", a spus acesta.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova, s-a declarat mândru de faptul că localitatea pe care o reprezintă a "dat startul unirii pe data de 23 de ianuarie", când a votat în unanimitate declaraţia de unire. "Avem înfrăţiri cu două comune din România: cu comuna Lunca (Botoşani) şi comuna Mănăstirea Caşin (Bacău). Recent Consiliul Local Lunca a aprobat alocarea unui suport financiar pentru termoizolarea gimnaziului din comuna Parcova, cu o contribuţie de 12.000 de euro. Sunt mândru că sătenii, toţi colegii mei, ne susţin şi vrem cât mai degrabă să venim acasă", a menţionat el.

Constantin Codreanu a declarat că mişcarea unionistă din cele două state româneşti pledează pentru modelul german, care constă în exprimarea unui vot în cele două parlamente naţionale. "Atât cadrul legal naţional, şi mă refer aici la art. 140 din Constituţia Republicii Moldova, cât şi o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, care a înregistrat un partid unionist în Republica Moldova, permit activitatea celor care pledează pentru unire. Deci orice fel de ameninţare, fie din partea lui Dodon, fie a unor socialişti mai mici, nu are niciun fel de temei juridic. Mai mult decât atât, avem şi cadrul internaţional necesar pentru a face unirea: Convenţia pentru securitate şi cooperare din Europa, de la Helsinki, 1975, în baza căreia s-a realizat reunificarea celor două Germanii", a mai spus deputatul Constantin Codreanu.

Preşedintele organizaţiei non-guvernamentale unioniste 'Acţiunea 2012', George Simion, a declarat că procentajul de unionişti din Republica Moldova depăşeşte 40%, înregistrând o creştere anuală de 2-3 procente. "Cu siguranţă în viitorii ani vom putea câştiga un proces de referendum peste Prut, dar trebuie mai multă susţinere din partea ţării mamă", a adăugat Simion.

https://www.youtube.com/watch?v=0fqovHsTPT4

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.