Sorin Ghica în Adevărul: România îşi reafirmă sprijinul pentru integrarea Serbiei în UE, chiar dacă românii timoceni rămân lipsiţi de drepturi

Email Imprimare PDF

08_situarea_vaii_timoculuiPreşedintele României Klaus Iohannis l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, în cadrul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la Bucureşti, la invitaţia şefului statului, scrie Sorin Ghica în www.adevarul.ro, preluat de Romanian Global News.

În timp ce cei doi şefi de stat discută despre „modalităţile de sprijin din partea României în ceea ce priveşte procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva deţinerii de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019", în Serbia, peste 300.000 de români din Valea Timocului nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică şi, implicit, statul sârb nu le respectă cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă. De altfel, Serbia sfidează de ani de zile solicitările părţii române de respectare a drepturilor etnicilor români, autorităţile de la Belgrad chiar acuzând România că vrea să „românizeze" Valea Timocului.

Mai mult, la sfârşitul săptămânii trecute, la Bor (Valea Timocului) au avut loc alegeri locale, iar reprezentanţii comunităţii româneşti au acuzat grave abuzuri din partea partidului aflat la guvernare, Partidul Progresist din Serbia (SNS), din partea căruia Aleksandar Vučić a candidat şi a fost ales preşedinte.

Românii din Timoc au cerut, luni, demisia şefului Poliţiei din Bor, pe care l-au acuzat că a închis ochii atunci când candidaţii partidelor de la Putere au înpărţit pachete în satele din apropierea Borului, chiar în ziua alegerilor, în ciuda mai multor plângeri care sesizau neregulile.

Reprezentanţii comunităţii româneşti mai spun că acele pachete cu care au fost cumpărate voturile alegătorilor au fost distribuite în sate cu ajutorul unor maşini aparţinând unor companii publice.

La sfârşitul lunii trecute, o delegaţie a Congresului Românilor din Serbia, organizaţia umbrelă a comunităţii românilor/vlahilor din Serbia, a venit la Bucureşti pentru a discuta situaţia comunităţii româneşti din Valea Timocului. În discuţiile purtate cu oficialii români, membrii delegaţiei au tras un nou semnal de alarmă asupra situaţiei dramatice cu care se confruntă comunitatea românească din Timoc.

Ulterior, Administraţia Prezidenţială a anunţat vizita la Bucureşti a preşedintelui sârb Aleksandar Vucic, confirmând, culmea, „caracterul foarte bun al relaţiilor dintre Bucureşti şi Belgrad".

Preşedinţia a mai informat că temele principale de discuţie ale celor doi şefi de stat vizează

căile de aprofundare a cooperării bilaterale, atât la nivel politic, cât şi economic şi sectorial, modalităţile de sprijin din partea României al procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, precum şi principalele evoluţii în dosarul „Kosovo".

Drepturi numai pe hârtie

Reprezentanţii Congresului Românilor din Serbia au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Viorica Dăncilă, în care au atras atenţia asupra abuzurilor la care sunt supuşi etnicii români din Timoc de către autorităţile sârbe.

Serbia a ratificat cele mai importante acte internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, printre care Pactul privind drepturile civile şi politice, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul Consiliului Europei şi Convenţia europeană cu privire la limbile minoritare şi regionale. Constituţia Republicii Serbia, în art.75, pe lângă drepturile de care beneficiază toţi cetăţenii, garantează şi drepturi suplimentare individuale şi colective pe care aceştia trebuie să beneficieze în mod individual sau în comunitate. Constituţia garantează, de asemenea, că membrii minorităţilor naţionale participă la procesul de luare a deciziilor sau decid singuri asupra unor probleme din domeniul culturii, educaţiei, informării şi utilizării oficiale a limbii. Totodată, în Serbia funcţionează Legea pentru drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale, Legea privind consiliile minorităţilor naţionale şi Legea privind utilizarea oficială a limbii. În ciuda acestor legi, reprezentanţii comunitătţii româneşti susţin că drepturile au rămas doar pe hârtie.

Mai mult, Serbia a încheiat cu România, în 2004, un acord bilateral pentru înfiinţarea comisiilor interguvernamentale mixte care să analizeze respectarea drepturilor minorităţilor. De atunci, cele două părţi s-au întâlnit doar o singură dată, şedinţa având loc la Belgrad în data de 20 mai 2011.

Romanian Global News vă prezintă în continuare transcrierea declarației de presă comune:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Domnule Președinte,

Am plăcerea să vă urez bun venit la București, pentru prima oară în această nouă calitate a dumneavoastră de Președinte al Serbiei și vă felicit pentru acest lucru!

Mă bucur să pot constata, după discuțiile aprofundate pe care le-am avut astăzi, că relațiile dintre România și Serbia sunt foarte bune și vor fi mai bune. Suntem, domnul Președinte și cu mine, optimiști în această privință, fiindcă amândoi ne vom implica să fie mai bune.

Am abordat o largă varietate de teme într-un spirit pragmatic, deschis, și rezultatele cu siguranță se vor vedea.

Am discutat, evident, despre relația bilaterală, despre ce măsuri ar fi necesare pentru a stimula relația economică între țările noastre. Serbia este principalul nostru partener din Balcanii de Vest și este o relație economică în creștere. Ca să vă dau câteva date: am avut un schimb de 1,3 miliarde de euro, un volum dublu față de ce am avut acum 5 ani, o creștere foarte importantă.

Am discutat despre interconectările dintre cele două țări, atât în domeniul energetic, cât și transporturi, legături foarte importante și pentru relațiile economice între țările noastre, dar și pentru cetățenii care vor să vadă cealaltă țară sau să facă afaceri. Sigur, vorbesc despre românii care vor să meargă în Serbia și sârbii care vor să vină în România.

Am vorbit, evident, și despre românii din Serbia și despre sârbii din România, vorbesc despre minoritățile noastre care au un rol foarte important, de a întări puntea dintre țările noastre. Este important de știut că s-au făcut pași în această privință și se vor face și în continuare pași. Eu am subliniat, în discuția cu domnul Președinte, nevoia unei colaborări mai intense și între specialiști și am fost foarte bucuros, recunosc, și apreciez în mod deosebit, domnul Președinte mi-a comunicat că a fost stabilită o persoană care reprezintă Serbia în Comisia Mixtă privind minoritățile naționale. Această desemnare a fost așteptată și faptul că s-a întâmplat astăzi am luat-o ca pe un semn foarte pozitiv.

Am discutat despre aspirațiile europene ale Serbiei, despre drumul Serbiei spre Uniunea Europeană, despre cum poate România să sprijine Serbia. Și poate! Am discutat despre experiența noastră pe acest parcurs și cum putem să venim în sprijin.

Am discutat, desigur, și despre Kosovo. Kosovo este o temă care este complicată. Este complicată și cred că soluționarea problemei Kosovo va însemna un pas enorm în direcția europeană pentru toată zona Balcanilor de Vest, și aici vom rămâne într-o legătură strânsă pentru a discuta împreună și posibilele soluții și rolul pe care România poate să-l joace în soluționarea acestei chestiuni. Noi suntem dispuși, subliniez, suntem dispuși să ne implicăm în găsirea unor soluții bune pentru întreaga zonă.

Sunt convins că astăzi, prin vizita domnului Președinte și prin discuțiile pe care le-am avut, am dat un nou impuls relației noastre, între România și Serbia, și vom continua pe acest drum. Domnule Președinte, vă mulțumesc și vă dau cuvântul!"

Președintele Republicii Serbia, domnul Aleksandar Vučić:

„Bună ziua tuturor! Mulțumesc, onorate domnule Președinte și dragă prieten Klaus Iohannis! Noi ca stat, Serbia, suntem foarte recunoscători pentru vizita pe care am efectuat-o astăzi și cu atât mai mult pentru buna primire pe care ne-ați organizat-o. Serbia și România sunt legate de o prietenie tradițională, există foarte puține popoare în regiunea noastră cu care noi nu am avut războaie. Serbia și România se încadrează în acest domeniu.

Noi astăzi am vorbit, întâi de toate, despre viitor, despre relațiile noastre în viitor și sunt recunoscător domnului Președinte Klaus Iohannis și poporului român pentru sprijinul pe care România îl acordă pentru calea europeană a Serbiei, pentru dorința de a se ajunge la un compromis în ceea ce privește chestiunea Kosovo. Este cert faptul că România nu a recunoscut independența Kosovo. Pentru noi chestiunea Kosovo este o chestiune foarte mare, dar ne vom strădui să găsim o soluție de compromis. Pentru a găsi această soluție este nevoie de dorințe minimaliste. Sunt convins că România, pe durata Președinției Consiliului UE în 2019, va pune printre problemele superioare pe care le vor aborda intrarea țărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană. Pentru noi această chestiune este foarte importantă, noi am discutat astăzi despre relațiile dintre popoarele n oastre prietene, am vorbit despre minoritățile naționale din România și Serbia în ceea ce privește situația comunității române din Serbia noi ne vom strădui să întreprindem lucruri importante, după care domnul Președinte Iohannis va putea spune, acestea sunt demersuri importante, ne vom ocupa atât de mass-media în limba română, cât și de școlarizarea copiilor ce provin din rândul comunității române. Bineînțeles că nu îl vom dezamăgi pe domnul Președinte în acest sens, va fi vorba despre buna satisfacție a necesităților și drepturilor românilor din Voivodina, precum este vorba și despre situația comunității sârbe din România.

Am vorbit și despre îmbunătățirea relațiilor economice, am vorbit, după cum ați văzut, despre schimburile economice, care s-au dublat. România și Serbia sunt parteneri importanți. România nu este doar o țară, cea mai mare țară cu care Serbia se învecinează, este unul dintre partenerii importanți nu doar în ceea ce privește schimburile economice. Pentru noi a fost surprinzătoare vizita turiștilor români anul trecut - aproape 67.000 de români au vizitat Belgradul, dar și alte zone ale Serbiei, inclusiv stațiunea montană Kopaonik; un număr semnificativ de sârbi vizitează România. Această apropiere a noastră rezultă în colaborarea în diverse segmente ale vieții cotidiene. Noi vom încerca, ca și acolo unde există probleme, să nu închidem ochii, ci să încercăm să soluționăm aceste probleme, deoarece noi dorim ca prietenii noștri româ ni să fie mulțumiți cu relațiile noastre, cu demersurile noastre pe care le facem în semn de respect pentru atitudinea României în chestiunea Kosovo, dar și pentru sprijinul spre calea europeană. Există încă o chestiune despre care aș dori să mă refer, domnul Președinte și cu mine am discutat despre fluviul Dunărea, despre strategia dunăreană. Noi, în Serbia, nu știu dacă România, dar noi cu siguranță nu am beneficiat suficient de fondurile europene, dar cred că acest demers, colaborarea pe Dunăre, ar fi importantă. Dacă vă uitați pe fluviile internaționale, veți vedea că acestea sunt pline de vapoare, sunt folosite la maximum. În ceea ce privește Dunărea, Dunărea este liberă. Sper că în România situația este puțin mai bună.

Eu sper că împreună vom putea realiza multe și că vom putea îmbunătăți atât turismul, cât și circulația, pe care să o poată folosi cetățenii țărilor noastre. Noi suntem deschiși spre o colaborare în diverse domenii, am efectuat o parte din suprafața, din drumurile care leagă România de Serbia, Serbia de România. Eu l-am rugat pe domnul Președinte Iohannis să transmită Guvernului României că Serbia îi va fi recunoscătoare pentru sprijinul financiar în ceea ce privește dezvoltarea unei părți din Serbia și Voivodina. Cred că aceasta va fi în beneficiul poporului nostru, dar și poporului român, cetățenilor din Banat.

Mulțumesc pentru primirea călduroasă și sunt convins că vom avea nu doar declarații de presă, ci vom avea și rezultate bune în viitor în ceea ce privește relațiile de colaborare dintre popoarele noastre. Vă mulțumesc încă o dată!"

Citiți și:

Problema minorităților naționale pe agenda întâlnirii dintre Iohannis și Vucic. Românii/vlahii din Timoc cer condiționarea aderării Serbiei la UE de recunoașterea lor și acordarea drepturilor legitime

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.