Pensionarii din R. Moldova ar putea primi un ADAOS de 10-20 de dolari la PENSII. Banii ar putea fi acoperiți de România

Email Imprimare PDF

22_iohannis_pensii_mdCei peste 600 de mii de pensionari din R. Moldova ar putea primi un adaos de 10-20 de dolari (între 170 lei și 340 de lei) la pensii, iar acești bani vor veni din grantul de 100 de milioane de euro acordați de România Rep. Moldova, transmite www.ziarulnational.md, preluat de Romanian Global News.

„Noi avem un acord cu Guvernul României, care prevede acordarea unui grant de 100 de milioane de euro. O parte din acești bani sunt folosiți pentru proiecte de infrastructură – muzee, teatre... De exemplu, Guvernul României, prin intermediul acestui fond, a reparat și construit mai multe grădinițe. Chiar și Parlamentul a primit ajutor. Astfel, există o idee ca o parte din acești bani să fie folosiți pentru adaosuri la pensii. Din păcate, pensionarii noștri nu au o pensie tocmai mare", a declarat președintele Parlamentului, Andrian Candu, într-un interviu pentru presa de la Kiev.

Spicherul a menționat că o soluție pentru a apropia cele două maluri de Nistru ar fi ca pensionarii de acolo să primească pensii acordate de Chișinău. „Pensionarii din stânga Nistrului primeau anterior un adaos la pensie din partea Federației Ruse. Acum Rusia practic nu le mai dă nimic. Probabil că rușii au de acoperit alte cheltuieli acum. Ce facem noi acum? Lucrăm la reforma sistemului de pensii. Noi ne dorim să majorăm pensiile și astfel să oferim un exemplu pentru cei din stânga Nistrului. Acum discutăm cu Guvernul României varianta – să procedeze exact cum proceda Rusia cu pensionarii din Transnistria. Să fie acel adaos de 10-20 de dolari la pensii. Astfel, pensionarii transnistreni vor fi interesați să primească pensii moldovenești", a subliniat Candu.

Întrebat dacă există „pericolul" ca R. Moldova să se unească cu România, Andrian Candu a dat asigurări că nu poate fi vorba de așa ceva: „Trebuie să înțelegeți că, dacă vorbim din punct de vedere istoric, atunci R. Moldova a fost parte a României. Noi vorbim aceeași limbă. Mulți dintre noi au învățat în România. Eu, spre exemplu, am învățat opt ani în România. Am absolvit acolo liceul, după care facultatea. Avem relații foarte bune cu România. Odată cu destrămarea URSS, s-a vorbit foarte mult despre Unirea cu România. Acum mai puțin se vorbește ca atunci. Unioniștii reprezintă acum nu mai mult de 17-20 la sută din populația R. Moldova. Nu avem date execte, dar cetățenia română este deținută de 500 – 700 de mii de cetățeni ai R. Moldova. Mulți dintre aceștia consideră că-s români, iar alții au obținut cetățenia pentru a merge la lucru în UE. Eu am cetățenia română din 1994, atunci când îmi făceam studiile acolo. Dar asta nu înseamnă că eu nu-mi iubesc țara, R. Moldova. Și asta nu înseamnă că nu sunt patriot al R. Moldova".

Candu mai spune că nu se numără printre unioniști. „Nu cred că există acum un pericol de a ne uni cu România. Acest pericol despre care vorbiți nu poate să vină din partea României sau UE. Pericolul vine din Est și aici nu e vorba de Ucraina. E vorba de Rusia. Noi ne îndreptăm către integrarea în UE. Asta presupune mai multe procese de integrare – sistemul bancar, sistemul educației, cel social etc. Acest proces presupune indirect Unirea cu România, dar prin intermediul UE. Eu nu mă consider unonist. Eu cred că unionismul, în forma expusă de Anatol Șalaru, înseamnă moartea R. Moldova. Avem la sud Găgăuzia și la nord Transnistria. În acest sens, noi trebuie să fim foarte precauți. Unirea directă, în cel mai rău caz, s-ar putea solda cu un război civil cu multe victime. În cel mai bun caz, s-ar putea uni cu România câteva sate, raioane sau jumătate de Chișinău. De asemenea, Constituția noastră mai prevede că, în cazul în care R. Moldova se unește cu România, de exemplu, atunci găgăuzii au dreptul la autodeterminare. Asta ar însemna destrămarea R. Moldova", a conchis spicherul.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.