Banner

I.Vlah sau cum Sandu s-a angajat în limba rusă să promoveze limba gagăuză. Separatiștii maghiari din România și Maia Sandu subiect comun: Tirolul de Sud!

Email Imprimare PDF

01_sandu_limba_rusaCentru orașului este paralizat, poți observa echipaje de poliție la toate intrările spre centrul Comratului. Parchez mașina și cobor, a pied, spre „центральная площадь", acolo unde a început ceremonia de investire a bașcanului Irina Vlah. În jurul meu, oameni îmbrăcați de sărbătoare, cu mic cu mare, se grăbesc să ajungă cât mai repede, scrie Ștefan Bejan în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

La locul faptei, se ivesc din depărtare cozi de oameni, care, după ce trec detectoarele de metal, așteaptă molcom să treacă punctele de control spre piață. De ce le este oare frică unor politicieni, care au obținut peste 90 % din simpatiile electorale la ultimele alegeri? (Igor Dodon a obținut în UTA Găgăuzia peste 98 %, la alegerile prezidențiale din octombrie 2016, iar Irina Vlah 91,93 % la alegerile bașcanale din 30 iunie)

Prostimea și „intelighenția"

Ajuns în piață, observ că s-au adunat deja câteva sunte de oameni, iar în fața mea se ivește o scenă enormă, cu două ecrane mari pe lateral, și unul imens în spate. În partea dreaptă, observ fanfara militară. Înaintând cât mai aproape de scenă, remarc faptul că cei câteva sute de invitați, prieteni ai bașcanului, oficiali moldoveni și străini, sunt izolați de un gard de restul participanților la această investire a „bașcanului poporului". Vreo câteva doamne de vârsta a 3-a, sprijinite de pereții „cordonului sanitar", aplaudă furtunos la fiecare propoziție rostită de pe scenă.

Irina Vlah: „A fost o campanie grea cu șataj și dosare penale".

De la tribună, Irina Vlah, vădint emoționată, mulțumește tuturor pentru faptul că i-au oferit votul de încredere, și spune că va fi „bașcanul tuturor, va respecta Consituția Republicii Moldova și va apăra drepturile tuturor locuitorilor Găgăuziei". Vlah, mai menționează că a avut „o campania destul de grea, plină de provocări dificile", caracterizate prin „șantaj, urmărire, presiune și deschiderea unor dosare penale". În discursul inaugurațional, Vlah cheamă la unitate și încetarea confuntărilor politice din regiune.

Este pentru prima când în Găgăuzia se alfă președintele, prim-ministrul și președintele parlamentului.

La inaugurația bașcanului sunt prezente „crema" politicii moldovenești: Igor Dodon, Maia Sandu, Zinaida Greceanîi, Mitropolitul Vladimir și chiar este observa și fostul prim-ministru Pavel Filip. De pe scenă se aud discursuri laudative către Irina Vlah, iar Igor Dodon i-a felicitat pe găgăuzi pentru alegerea făcută, remarcând că pentru Găgăuzia este o zi măreață, și le promite găgăuzilor că se vor bucura de toată susținerea actualei guvernării, acest lucru fiind demostrat și de faptul că în premieră la un eveniment de asemennea anvergură, la Comrat, au venit președintele și președintele parlamentului și primul ministru.

Maia Sandu o laudă pe Vlah și promite găgăuzilor stabilirea unor relații clare între centru și autonomie.

Urcarea pe scenă a Maiei Sandu este primită în urale de cei prezenți la eveniment și după fiecare frază rostită lumea aplaudă. Primul-ministru, a subliniat că Irina Vlah „a făcut multe pentru dezvoltarea autonomiei și pentru creșterea bunăstării poporului", adăugând că Comratul și Chișinăul au o sarcină comună - crearea și construirea de structuri guvernamentale care vor funcționa în interesul poporului. Premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, referindu-se la Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei din 1994, remarcă că în 25 de ani, încă nu s-a stabilit clar ce putere are autonomia găgăuză, aducând exemplu Tirolului de Sud din Italia. Tot ea, mai declară că „este necesar să se determine clar rolul centrului și regiunii în educație, cultură, sănătate, bunăstare socială și alte domenii, așa încât, autonomia să se dezvolte în mod armonios ca parte a unei Moldove unite și coerente".

Paradox: Vlah a vorbit în română iar Maia Sandu doar în rusă.

În timpul discursului, Irina Vlah începe să citească un discurs în română. Deși într-o română cam stâlcită, este de remarcat că nu am mai auzit-o pe Vlah vorbind până acum în română. De cealaltă parte, mă așteptam ca discursul primului ministru să fie unul mixt, dar după un apatic „bună seara", Sandu și-a ținut întregul discurs doar în limba rusă. De astfel, cu excepția Irinei Vlah, restul oficialilor, au vorbit doar în rusă. Ținem să mai menționăm că deși Irina Vlah devine automat ministru în Guvernul Republicii Moldova, la eveniment a fost intonat doar imnul Găgăuziei, nu și cel al Republicii Moldova.

Zinaida Greceanîi: „Găgăuzia un exemplu pentru întreaga Moldovă".

Potrivit spicherului moldovean, Zinaida Greceanîi, activitate Irinei Vlah în postura de bașcan, este un exemplu excelent pentru restul regiunilor din republică. Greceanîi a mai reamrcat că „Irina Vlah și echipa sa au demonstrat că e posibil dezvoltarea țării noastre, prin atragerea investițiilor atât din Est, cât și din Vest, prin dezvoltarea sistematică a relațiilor Găgăuziei cu partenerii externi".

Din Rusia 3 vorbitori, din Turcia unul, iar din UE și România nici unul.

Pe lângă oficialitățile moldovene, la inaugurația Irinei Vlah, au mai participat și oficiali străini. Pe fundalul drapelului rus, vice-președintele Dumei de Stat din Rusia, Olga Epifanova, îi felicită pe găgăuzii pentru alegerea făcută și citește un mesaj de susținere din partea Dumei de Stat, remarcând „că Rusia este mereu cu voi". Pe lângă Epifanova, alți doi oficiali ruși rostesc cuvinte de laudă și felicitare: Constantin Cosaciov și Iurie Feodorov. De asemenea, cu un discurs de felicitare a mai venit și ambasadorul Turcie în Republica Moldova, Gürol Sökmensüer.

Interesant este, că deși a investit enorm în Găgăuzia, în era Vlah, Uniunea Europeană nu a avut nici un invitat de marcă la eveniment. De altfel, nici oficialitățile din România nu au fost invitate să vină cu vreun mesaj de felicitare.

La conferința de presă de după eveniment, IrIna Vlah, a subliniat că așteaptă ca autoritățile centrale să adoptate, în perioada următoare, documente strategice privind dezvoltarea socio-economică a autonomiei.