Banner

Deputatul Constantin Codreanu a luat din nou atitudine în Parlament faţă de intenţia PNL de a desfiinţa Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Email Imprimare PDF

01_codreanu"Organizaţiile reprezentative ale românilor din Diaspora, comunităţile istorice şi R. Moldova se opun deciziei de a desfiinţa Ministerul pentru Românii de Pretutindeni".

Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a luat din nou atitudine de la tribuna Camerei Deputaţilor, luni 22 octombrie, faţă de intenţia anunţată de Ludovic Orban, premierul desemnat, de a desfiinţa Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, transmite Romanian Global News.

După ce, săptămâna trecută, a avut o declaraţie politică argumentată în favoarea păstrării Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, parlamentarul a prezentat un apel primit de la mai multe organizaţii reprezentative ale românilor din Diaspora, comunităţile istorice şi R. Moldova. Printre semnatarii apelului se numără Consiliul Mondial Român (WRC/CMR) şi Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei (FOR), cuprinzând organizaţii reprezentative ale românilor din Albania, Bulgaria, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord, Serbia (Voievodina şi Timoc), Ucraina (Cernăuţi, Odesa, Transcarpaţia).

Astfel, redăm în continuare declaraţia Consiliului Mondial Român / The Word Romanian Council: "Premierul desemnat, Ludovic Orban a anunţat că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu se va mai regăsi în structura guvernului pe care-l va prezenta Parlamentului pentru aprobare. Măsura este propusă după ce, inclusiv PNL s-a folosit de românii de pretutindeni şi de cuvântul diaspora pentru câştigarea de capital politic cu preţul uriaş al creării unei rupturi, care poate deveni ireparabilă, între românii din ţară şi cei din afară.

Această hotărâre are loc în ajunul celebrării centenarului semnării Tratatului de la Trianon, act care consfinţea internaţional graniţele teritoriului naţional reîntregit şi este cu atât mai revoltătoare, cu cât Ungaria, de la 180 milioane de euro, se pregăteşte să dubleze această sumă la circa 360 milioane de euro pentru diaspora maghiară şi pentru acţiunile destinate contestării Trianonului. Un guvern liberal, care se consideră urmaş al partidului înfăptuitor al Unirii, nu are dreptul să-i umilească prin ignorare pe cei peste 10 milioane de români din afara actualului teritoriu amputat al Ţării.

Considerând că eliminarea acestui minister ar reprezenta o sfidare pentru românii din afara graniţelor României şi un act antinaţional, The World Romanian Council/Consiliul Mondial Român cere primului ministru desemnat să prezinte în faţa Parlamentului, ca o condiţie sine qua non a validării guvernului pe care-l va propune, o formula guvernamentală din care să nu lipsească Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

The World Romanian Council/Consiliul Mondial Român, ca organizaţie reprezentativă a diasporei, cere Preşedintelui României să folosească toate pârghiile de care dispune pentru a-l determina pe dl. Ludovic Orban, primul ministru desemnat, să-şi revizuiască poziţia şi să includă Ministerul Românilor de Pretutindeni în componenţa viitorului guvern care va fi supus aprobării Parlamentului României".

Totodată, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei (FOR) a transmis la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării următoarea declaraţie: "Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei, cuprinzând organizaţii reprezentative ale românilor din Albania, Bulgaria, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord, Serbia (Voievodina şi Timoc), Ucraina (Cernăuţi, Odesa, Transcarpaţia) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu posibila desfiinţare a Ministerului Pentru Românii de Pretutindeni.

Federaţia apreciază că ministerul este o instituţie fundamentală a naţiunii române, singura capabilă să asigure suportul pentru păstrarea, afirmarea şi promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, aşa cum prevede Constituţia României şi Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Programele educaţionale, culturale, ştiinţifice sau spirituale, agregate într-un concept şi mod de acţiune unitar şi coerent, menite să asigure sprijinul mult necesar şi aşteptat pentru românii care sunt în pragul deznaţionalizării, nu se pot realiza prin structura Ministerului Afacerilor Externe care are oricum propriile sale provocări majore în domeniile specifice.

Organizarea de cursuri şi şcoli cu predare în limba română, adaptate specificului fiecărei comunităţi, acordarea de burse şi indemnizaţii de sprijin pentru elevii şi profesorii din şcolile cu predare în limba română, programele culturale-educative specifice şi complexe sau sprijinirea mass-mediei româneşti, care au ca scop păstrarea şi afirmarea identităţii româneşti pentru românii din comunităţile istorice supuşi unor procese de asimilare forţată sau de dezagregare identitară, sunt activităţi improprii pentru structura Ministerului Afacerilor Externe care a eşuat şi în trecut în acest domeniu extrem de important.

Federaţia aminteşte faptul că înfiinţarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni a fost o cerinţă constantă a comunităţilor româneşti din afara graniţelor în ultimii 20 de ani. Faptul că structura recent înfiinţată nu are capacitatea administrativă necesară pentru a răspunde eficient nevoilor imperative ale românilor din comunităţile nu trebuie să ducă la desfiinţarea sa, ci la o consolidare instituţională consistentă şi susţinută.

Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei îndeamnă toate organizaţiile româneşti din afara frontierelor să susţină menţinerea în următoarea structură guvernamentală a Ministerului Pentru Românii de Pretutindeni şi să adreseze mesaje în acest sens, preşedintelui României şi primului-ministru desemnat".

În calitate de parlamentar ales de românii de peste hotare şi de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Constantin Codreanu subscrie acestor declaraţii.

Constantin Codreanu cere și majorarea cuantumului burselor acordate studenţilor români din străinătate

Deputatul PMP Constantin Codreanu, solicită majorarea cuantumului burselor pentru studenţii etnici români, care studiază în afara graniţelor, la 578 de lei pentru licenţă şi 1.156 lei pentru cursurile de masterat.

"Bursele studenţilor etnici români pot reprezenta inclusiv un proiect strategic pentru România, având în vedere că, într-o mare măsura, contribuie la apropierea de ţara-mamă şi la păstrarea identităţii româneşti a comunităţilor noastre din afara graniţelor. Am solicitat ministrului interimar să reconsidere creşterea cuantumului burselor acordate studenţilor bursieri etnici români la valoarea bursei minime acordate studenţilor români din ţară. O valoare echitabilă a bursei ar însemna 578 de lei pentru studenţii care urmează programe de studii de licenţă şi 1.156 de lei pentru studenţii care urmează programe de studii de masterat, faţă de 300 de lei şi, respectiv, 350 de lei valoarea actuală".

Potrivit legii în vigoare,bursa de studiu pentru elevi şi studenţi care urmează cursuri de licenţă este de 300 de lei, iar pentru masteranzi, medici aflaţi la specializare şi cursanţi aflaţi la cursuri de specializare.perfecţionare postuniversitare este de 350 de lei.

"Accentuez faptul că legislaţia în vigoare arată că nicio bursă oferită studenţilor care urmează programe de studii de licenţă din România nu poate fi mai mică de 578 lei şi mai mică de 1.156 lei pentru studenţii care urmează programe de studii de masterat. Este evident că, în cazul etnicilor români din afara graniţelor ţării, se creează o situaţie discriminatorie. Voi colabora în continuare cu instituţiile responsabile pentru a găsi o soluţie viabilă şi în acest caz", mai notează Constantin Codreanu.

Potrivit comunicatului transmis de Constantin Codreanu, deputaul PMP l-a interpelat pe ministrul interimar al Educaţiei , în legătură cu subfinanţarea acestui tip de burse. Vizaţi sunt bursieri etnici români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Albania, Republica Macedonia de Nord şi alte state.