Banner

România și Rusia au discutat din nou despre problema Tezaurului, la Moscova. Ce spune noul ministru de Externe despre reluarea activității Comisiei comune româno-ruse

Email Imprimare PDF

01_problema_tezaurului_la_moscovaMinisterul Afacerilor Externe anunță reluarea, după 3 ani, a activității Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial. Forul s-a reunit joi și vineri în capitala Rusiei, într-o a cincea sesiune de la înființare, anunță MAE printr-un comunicat de presă transmis sâmbătă, 10 noiembrie, transmite www.activenews.ro, preluat de Romanian Global News.

În pofida scurgerii unui interval de 3 ani de la ultima sesiune a Comisiei comune, care a avut loc la Sinaia, în perioada 25-26 martie 2016, desfășurarea acestei sesiuni demonstrează continuitatea activității Comisiei comune și a dialogului dintre membrii și experții celor două părți pe un subiect deosebit de important aflat pe agenda bilaterală româno-rusă, precizează

În cadrul lucrărilor au fost prezentate de către ambele părți referate pe două teme relevante pentru studierea chestiunii Tezaurului României depus spre păstrare la Moscova în timpul Primului Război Mondial, respectiv: „Aspecte noi privind Tezaurul României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial rezultate din cercetări recente în arhivele române și ruse, precum și din apariții istoriografice de dată recentă" și „Valorificarea gestului restituirilor din anii 1935 și 1956 a unor piese din Tezaurul României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial". Un comunicat de presă agreat la nivelul Comisiei comune prezentând discuțiile de fond din cadrul acestei sesiuni va fi publicat în perioada următoare, precizează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că prin Declarația comună a miniștrilor afacerilor externe român și rus, semnată la 4 iulie 2003, la Moscova, a fost stabilită crearea unei Comisii comune care să studieze problemele izvorâte din istoria relației bilaterale româno-ruse, inclusiv problema Tezaurului României și care să includă în componența sa experți din domenii diverse, precum istorici, arhiviști, experți în domeniul financiar și bancar, muzeografi, specialiști în domeniul artei.

Rolul Comisiei comune este de a cerceta și examina, cu prioritate, faptele și documentele legate de problematica Tezaurului României, rezultatul acestor cercetări urmând a fi prezentat Ministerelor Afacerilor Externe din cele două state pentru a facilita soluționarea problemei Tezaurului României. Secretariatul Comisiei comune este asigurat de Ministerul Afacerilor Externe, conchide sursa citată.

Rezerva de aur a Băncii Naționale, bijuterii, colecții de artă, arhive și obiecte de cult au fost trimise în Imperiul Rus, în timpul Primului Război Mondial. La acea vreme, autoritățile celor două state au semnat un tratat pentru a asigura întoarcerea tezaurului după război, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. În anii 1935-1956 s-au întors o parte din valorile trimise în Rusia, însă nicio restituire a aurului nu s-a făcut de către autoritățile de la Moscova spre România.

Mihai Răzvan Ungureanu, care a deținut funcția de consilier personal al președintelui Klaus Iohannis, a sabotat, în perioada în care a fost ministru de Externe, prin acte oficiale interne, activitatea Comisiei pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova. Mai mult, Emil Boc, premierul fostului președinte Traian Băsescu, a scos complet problema Tezaurului românesc confiscat de ruși din Programul său de Guvernare, după alegerile parlamentare din 2008.

Aceste informații dramatice sunt cuprinse în volumul lui Ioan Scurtu „Tezaurul României de la Moscova", apărut la Editura Enciclopedică (București, 2014). Profesorul Ioan Scurtu a fost, de la înființare, în 2004, până în 2012, când și-a dat demisia, co-președintele Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul primului Razboi Mondial, pe scurt Comisia pentru Tezaur. Practic, în paginile cărții sale de memorialistică ni se demonstrează că, dincolo de declarațiile cu iz patriotard, în această perioadă, de 10 ani, cât a fost președintele României, Traian Băsescu s-a exprimat în privința Tezaurului României din Rusia doar în termeni lacși, de tipul unei bătăi pe umăr și a unei glume la o recepție.

Profesorul Scurtu nu se îndoiește de implicarea serviciilor secrete ruse în blocarea Comisiei, dar observă cu regret că și cele românești au acționat, din păcate, la sugestia unor lideri politici, pentru sabotarea Comisiei și menținerea acestui diferend major dintre cele două state, român și rus. Singura victorie diplomatică din această perioadă este momentul în care Tezaurul României a fost inclus într-o Rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care recomanda continuarea negocierilor (2012).