Dumitru CRUDU // Bunicul meu Gheorghe a salvat de la moarte evreii din Cetireni

Email Imprimare PDF

25_cetireniAcum trei săptămâni, într-o după-amiază ploioasă de luni am sosit la Cracovia, și m-am cazat la hotelul Wielopole. A doua zi, la ora șapte seara, urma să aibă loc lansarea cărții mele de poezie „Falsul Dimitrie", tradusă în limba polonă de Jakub Kornhauser și Joanna Kornas-Warwas și timp aveam cât cuprinde, scrie Dumitru Crudu pe www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

La Cracovia eram pentru prima dată și toată după-amiaza mi-am petrecut-o în oraș. Venisem din Gdansk, de la un festival de poezie, cu trenul, și nu aveam chef decât să merg, indiferent unde. Orașul l-am bătut în lung și în lat, cu toate că nu aș putea să spun pe unde am fost, fiindcă mergeam orbește, unde mă duceau picioarele, acolo mă duceam. Cracovia mă fascina. Faleza de pe malul Vistulei. Orașul vechi. Bisericile. Catedralele. Piețele mari.

Când am ajuns înapoi la hotelul Wielopole pur și simplu nu-mi mai simțeam picioarele. Mi se umflaseră și mâinile. Așa că atunci când recepționera aia prevenitoare mi-a spus că mă așteaptă cineva în hotel, nu am făcut o mutră prea fericită. Era un basarabean, unul Anatol, din Orhei, care a aflat că voi veni la Cracovia de pe o rețea de socializare. Ne-am așezat la măsuța din hol. Recepționera a venit și ne-a întrebat dacă nu vrem câteo cafea. Nu voiam.

-Ia că e pe gratis, mi-a spus Anatol.

-Atunci dați-mi o cafea, m-am răzgândit eu.

M-am ridicat să-mi scot geaca și m-am izbit cu creștetul capului în lustra care spânzura deasupra mesei și ulterior toată seara mi-am frecat locul lovit.

Anatol voia să-mi arate orașul, dar eu i-am povestit că am fost peste tot.

-Da nu ți-e foame?

-Da, dar sunt varză.

-Eu sunt cu mașina.

-Atunci merg.

Am băut cafeaua și am plecat. Mergeam la singurul restaurant românesc din Cracovia, unde, după ce am mâncat, mi-am revenit din oboseală. După o sticlă de vin am mers iar să văd orașul și Anatol îmi povestea istoria fiecărei clădiri și eu abia acum am înțeles pe unde am fost. Când am ajuns în fața unei sinagogi, Anatol mi-a zis da tu știi că Auschwitzul e lângă Cracovia. Nu știam. Și noul meu prieten din Orhei care muncea din 2007 la Cracovia s-a oferit să mă ducă mâine cu mașina sa la Auschwitz. În seara aia am dormit buștean, iar a doua zi dimineața eram la Auschwitz. De unde am ieșit în tăcere și după care nu am putut foarte mult timp să scot o vorbă.

Pe când stăteam și fumam pe malul Vistulei să mănânc nu voiam, îmi pierise pofta de mâncare după Auschwitz-deodată, mi-am amintit de bunicul meu Gheorghe, datorită căruia evreii din Cetâreni au rămas în viață și nu au ajuns și ei la Auschwitz. Și i-am povestit lui Anatol cum bunicul meu a salvat viețile tuturor evreilor din Cetâreni, adică din satul în care trăiau cu toții, pe unii botezându-i, pe alții ascunzându-i în saci cu făină și ducându-i ca și cum la moară, de unde i-a trecut în pădure și unde le-a dus de mâncare până s-a terminat războiul.

-Și a mai fost o istorie. Ca să-l salveze pe Amos, căruia toți îi spuneau Ion, bunicul și prietenul lui și-au schimbat soțiile, copiii și gospodăriile. Soția lui Amos și copii lui s-au mutat în casa bunicului meu, iar bunica mea și copii ei, la Amos-Ion. Tot satul știa asta, dar nimeni nu a suflat o vorbă.

La lansarea mea Anatol nu putut să vină pentru că muncea. Din tură ieșea doar la douăsprezece noaptea. La miezul-nopții, a venit la mine, la hotel. Am coborât în holul de la intrare și ne-am așezat la măsuța, deasupra căreia spânzura lustra aia de care ieri m-am lovit cu capul.

De cum m-am așezat, Anatol m-a întrebat da de ce crezi că bunicul tău și-a riscat viața salvându-i pe evreii din Cetireni?

-Probabil , pentru că erau prieteni.

Înainte să plece, Anatol mi-a spus că, la vară, când va ieși în concediu, o să vină în Cetireniul bunicului meu. Apoi ne-am despărțit. A doua zi urma să plec din Cracovia, unde mi-am lansat cartea mea de poezii, „Falsul Dimitrie".

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.