România construieşte un pod energetic spre Republica Moldova

Email Imprimare PDF

01_pod_energeticRepublica Moldova trece uşor-uşor la contorul românesc. După ce, timp de 27 de ani după Revoluţie, relaţiile energetice cu „fraţii" de peste Prut au fost aproape nule, brusc, în ultimele luni, acestea au început să se consolideze, scrie www.capital.ro, preluat de Romanian Global News.

 

În doar câteva luni, două evenimente importante s-au succedat: în primul rând, Moldelectrica, compania de transport de energie electrică a Moldovei, a primit o finanţare-împrumut de 270 de milioane de euro de la două instituţii internaţionale, Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii, bani care vor fi utilizaţi pentru a realiza, în cinci ani, interconectarea permanentă cu România şi, implicit, cu Uniunea Europeană.

În al doilea rând, Transgaz se implică direct în realizarea unei interconectări reale cu Moldova, prin care gazele româneşti vor putea alimenta, la cerere, Chişinăul. În ambele cazuri, România îşi urmăreşte interesele ei, dar şi cele americane şi europene.

Moldelectrica va construi o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Chişinău şi Vulcăneşti – localitate în sudul Moldovei situată la circa 35 kilometri de graniţa cu România, o staţie electrică de tip back-to-back, de 600 MW, în Vulcăneşti şi va moderniza staţia de transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV. Această staţie este necesară pentru a uniformiza diferenţele de voltaj care există acum între sistemul românesc şi cel din Republica Moldova. Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa Centrală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

Până acum, vecinii îşi asigurau necesarul de consum prin importuri din Transnistria, regiune separatistă controlată de ruşi, şi din Ucraina, pentru că Moldova are doar capacităţi limitate de producţie a energiei electrice. Practic, peste cinci ani, România va avea sarcina, în mare parte, de a „aprinde becul" peste Prut, lucru pe deplin realizabil întrucât ţara noastră are exces de capacitate, fiind, de patru ani de zile, exportator net de energie, lucru datorat, mai ales, investiţiilor masive în centrale electrice eoliene sau fotovoltaice. În plus, peste doi ani, va intra în funcţiune o nouă instalaţie – centrala pe gaze de 260 de MW pe care Romgaz o dezvoltă la Iernut.

Când începe exploatarea în Marea Neagră o cantitate foarte mare de gaze care va intra în sistem naţional de distribuţie. Atunci România poate să devină ceea ce eu îmi doresc, un hub, un jucător pe piaţa de gaze.

Toma Petcu, ministrul Energiei

Pentru Moldova, primirea unei astfel de finanţări pentru interconectarea reţelei proprii de electricitate cu cea din UE reprezintă, pe lângă criteriul economic, faptul că această „ţară tampon" între UE şi zona controlată de ruşi nu este abandonată de Bruxelles. De alt¬fel, moldovenii recunosc şi apreciază acest act, care, de altfel, este cea mai mare investiţie în energie din istoria ţării. „Interconectarea asincronă a reţelelei electrice din Moldova şi România reprezintă un pas important în direcţia integrării în piaţa europeană unică de energie electrică", scrie pe site-ul Moldelectrica.

Octavian Calmâc, fostul ministru al Economiei de la Chişinău, a declarat că proiectul de interconectare electrică cu România este cel mai mare proiect în domeniul energetic al Republicii Moldova de la proclamarea independenţei până în prezent. „Urmărim un obiectiv clar: ca într-o perioadă medie de timp să devenim parte a unui sistem european de funcţionare a pieţei energetice, iar Republica Moldova să aibă surse alternative şi dreptul de a alege din care piaţă să se aprovizioneze cu energie electrică", a precizat fostul ministru.

Suficientă energie şi pentru vecini

În ceea ce priveşte România, interconectarea sincronă cu Moldova reprezintă încă o cale de export pentru energia produsă local. Linie electrică peste Prut există, însă, la fel ca şi cea cu Ucraina, nu este sincronă, adică nu permite concomitent atât exportul cât şi importul de energie electrică. Cu un mix energetic echilibrat, ţara noastră poate concura cu succes Transnistria şi Ucraina pe piaţa de peste Prut, mai ales că, aşa cum am precizat, România are, pe medie anuală, exces de producţie. În prezent, Transelectrica are în funcţiune interconexiuni sincrone cu Ungaria, Bulgaria şi Serbia, iar România, mai mult decât atât, are o piaţă concurenţială comună de energie cu Ungaria, Cehia şi Slovacia.

„Beneficiile interconexiunii sincrone cu Republica Moldova sunt de ambele părţi. Orice altă linie deschisă cu vecinii înseamnă o securitate energetică sporită. Pe Isaccea-Vulcăneşti, linie deja existentă, lucrările pentru interconexiunea sincronă presupun tocmai construcţia, de către partea moldoveană, a acestei staţii back-to-back. Pentru noi, Transelectrica, investiţiile sunt minime", ne-a explicat Corina Popescu, preşedintele directoratului Transelectrica.

Transgaz se implică direct

Situaţia s-ar putea schimba radical, mai ales că, în ultimele zile ale anului trecut, Transgaz, operatorul sistemului de transport din România, s-a înscris în cursa pentru privatizarea Vestmoldtransgaz, compania care gestionează pe teritoriul Republicii Moldova interconectorul Iaşi-Ungheni, inclusă de Guvernul moldovean în lista companiilor scoase la privatizare în luna octombrie 2017. Dacă va fi aleasă câştigătoare, Transgaz va plăti 180 de milioane de lei moldoveneşti (circa 9 milioane de euro) pentru Vestmoldtransgaz şi va avea obligaţii investiţionale de 93 de milioane de euro în primii doi ani de la finalizarea tranzacţiei. Banii vor fi direcţionaţi cu prioritate în extinderea gazdoctului Iaşi-Ungheni, până la Chişinău, fapt care îl va face cu adevărat relevant, atât economic cât şi strategic.

În prezent, prin acest interconector nu pot fi alimentate decât câteva sate din regiunea Ungheni, pentru că are o capacitate mică de pompare gaze, pentru că nu sunt realizate investiţiile în echilibrarea presiunii din sistemul românesc cu cel moldovenesc. Gazoductul inaugurat în 2014, cu o capacitate maximă (exclusiv pe sensul către Moldova) de 1,5 miliarde de metri cubi, a fost rezultatul unei investiţii comune, Moldova – România, de 26 de milioane de euro, din care 7 milioane de euro a reprezentat contribuţie nerambursabilă din partea UE, care şi-a arătat astfel interesul pentru extinderea pieţei comune de energie către est.

E mult mai eficientă economic soluţia importului de gaze din România pe Isaccea – Negru Vodă. Și Iaşi-Ungheni e bun, dar e de durată, trebuie investiţii majore în staţie de compresie şi creştere de capacitate.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook