Banner

Petru BOGATU: Impresii după alegeri. Putin a luat țeapă, Occidentul va arbitra meciul postelectoral

Email Imprimare PDF

01_petru_bogatuE prea devreme, desigur, pentru o analiză temeinică a scrutinului încheiat ieri. De aceea vom face azi doar câteva observații, țâșnite din fuga condeiului, pe marginea votului de la 24 februarie, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Putin, înfrânt

Înainte de toate trebuie spus, pentru că asta mi-a trecut prin cap la aflarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare, că Rusia a pierdut bătălia pentru Moldova. Degeaba venea Dodon la Moscova mai în fiecare lună. Degeaba s-au expus MID-ul și generalul Nicolai Patrușev de la Consiliul Suprem de Securitate care au ieșit la rampă că să anunțe victoria partidei filoruse în Republica Moldova. Putin a pariat pe calul greșit.

Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece însă. Amenințarea rusească, rămâne. Totuși,

Moscova a pierdut o bătălie foarte importantă

Investițiile financiare și de imagine pe care le-a făcut Kremlinul în Dodon și socialiști s-au dovedit a fi zadarnice. Urzeala serviciilor secrete ruse pentru moment a dat chix. Putin a luat țeapă la Chișinău.

PSRM se situează pe primul loc cu peste 31 la sută din sufragii, dar acest rezultat este sub estimările făcute de majoritatea sondajelor de opinie care îl dădea câștigător detașat cu peste 40-43 la sută din totalul voturilor exprimate. Partidul lui Dodon nu are nicio șansă să preia puterea chiar dacă va miza pe sprijinul lui Ilan Șor. Mai cu seamă că o viitoare colaborare între aceste partide mi se pare puțin probabilă.

ACUM, peste așteptări

Blocul ACUM a obținut un rezultat peste așteptări, devansând în circumscripția națională Partidul Democrat și clasându-se pe locul 2. Succesul incontestabil al acestui grup se datorează Chișinăului, unde s-a situat pe primul loc.

În provincie prestația sa a fost mai slabă, dar acest fapt este explicabil. Filialele PAS și ale Platformei DA din afara Chișinăului, mai ales din nordul și sudul republicii, sunt deocamdată fragile și nu pot concura cu PSRM și PDM. Tocmai de aceea, în circumscripțiile uninominale, blocul a pierdut în fața Partidului Democrat în ciuda faptului că la nivel național a obținut cu 2 procente mai mult decât partidul lui Plahotniuc.

Ar mai fi de menționat că o mare parte a electoratului ACUM este unionist, acesta din urmă făcându-le niște concesii morale lui Andrei Năstase și Maiei Sandu care, de-a lungul ultimilor luni au avut niște derapaje antiunioniste. Cel dintâi, a catalogat zvonurile privind unionismul ce i se atribuia de presă drept „aiureală", cea de-a doua a sugerat că România în 1918 ar fi „înghițit" Basarabia fără să-i întrebe pe locuitorii ținutului.

Asupra conduitei ulterioare a blocului ACUM planează mai multe incertitudini. Anterior, unul dintre fruntașii PAS mărturisea că formațiunea condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase ar urma să se fragmenteze după alegeri în câteva fracțiuni parlamentare. Acest fapt ridică întrebări și în ceea ce privește capacitatea blocului de a negocia o formulă de guvernare a forțelor democratice.

Un rezultat previzibil

Partidul Democrat a obținut un rezultat previzibil, dacă e să dăm crezare ultimului sondaj de opinie realizat de IMAS care îl credita cu circa 20 la sută dintre voturi. Nu este o surpriză nici victoria sa în alegerile desfășurate potrivit sistemului majoritar. PDM a învins în 18 circumscripții, situându-se astfel pe primul loc.

Și-au spus cuvântul resursa administrativă. A contat însă și vechimea partidului. Acest fapt este extrem de important în scrutinul majoritar. Rezultate bune în Anglia, SUA și în alte state obțin, de regulă, partidele istorice, cu o bogată experiență electorală și puternic ancorate în birocrația locală.

Una peste alta, PDM însumează 31 de mandate, cu doar 3 mai puțin decât PSRM. Asta îl va obliga pe șeful statului, în cazul în care tentativa socialiștilor de a forma guvernul va eșua, iar ei, după cum am arătat mai sus, nu au sorți de izbândă, să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru din rândurile democraților.

Rămâne de văzut însă dacă PDM va putea să creeze o majoritate parlamentară pro-europeană. Chiar dacă pentru democrați vor vota independenții și unii dintre deputații partidului Șor, partidul lui Plahotniuc nu va reuși să preia puterea de unul sigur.

Ecuații postelectorale

Or, declarațiile intransigente ale liderilor ACUM din campania electorală nu lasă loc de optimism. Aceștia s-au jurat că nu se aliază în niciun caz cu PDM.

Există însă factorul extern. SUA au lăsat să se întrevadă în repetate rânduri, prin ambasadorii americani de la Chișinău, că își doresc o alianță postelectorală a celor două formațiuni pro-europene.

Washingtonul nu-și poate permite luxul ca în actuala situație internațională Republica Moldova să încapă din nou pe mâna Moscovei. Un regim pro-rus la Chișinău ar fi ca un pistol înfipt în spatele Ucrainei luptătoare.

Iată de ce partenerii occidentali nu vor menaja rivalitățile dintre PAS și Platforma DA, pe de o parte, și PDM pe de alta. Se vor face presiuni externe pentru a evita crearea la Chișinău a unei alianțe pro-estice sau provocarea unor alegeri repetate, din care partidele pro-occidentale riscă să iasă mai prost decât acum.

Capăt de drum

Alegerile din 24 februarie 2009 sunt un capăt de drum pentru două partide consacrate. În urma capotării din acest scrutin, ele vor intra în disoluție sau vor ajunge în situația unor outsideri fără speranță.

Se încheie epoca Partidului Comuniștilor care se revendică drept succesor al PCUS din perioada sovietică. Chiar dacă locul PCRM a fost luat de PSRM, care este adesea mai radical decât gruparea lui Voronin, dispariția acesteia din urmă are o valoare simbolică imposibil de neglijat. Brandul comunist se erodează și devine de domeniul trecutului.

Din nefericire, și Partidul Liberal, singura formațiune parlamentară care de la 2009 încoace nu a ascuns că reprezintă idealul unionist, pare să fi intrat pe un drum fără întoarcere. Rezultatul său de 1 procent și ceva amintește de destinul Partidului Forțelor Democratice, o altă grupare pro-unionistă care s-a născut promisiune și a murit speranță.

Există două cauze ale situației de neinvidiat în care s-a pomenit PL. Prima. Propaganda antiliberală manipulată din fosta metropolă care a demonizat această formațiune. A doua. Lipsa de orizont și erorile lui Mihai Ghimpu. După cum arătam vreo opt ani de zile în urmă, vechiul președinte liberal l-a pus la murat pe Dorin Chirtoacă și l-a ținut în saramură până acesta și-a pierdut toate calitățile.

Premisele înnoirii

Și în încheiere, câteva cuvinte despre prezența la urne. Absenteismul electoral a înregistrat în 2019 un minim istoric. A votat doar jumătate din electorat.

Cei care au refuzat să voteze sunt în cea mai mare parte alegători cu simpatii proeuropene. Filorușii, precum se știe, sunt disciplinați și răspund prompt la chemarea sculelor lui Putin de la Chișinău de a veni la sectoarele electorale.

Absența masivă a electoratului proeuropean dovedește că oamenii sunt scârbiți de actuala clasă politică. Și de elitele de la guvernare, și de cele din opoziția pro-europeană.

Faptul că lupta politică din Republica Moldova s-a transformat într-o reglare de conturi dintre un oligarh la vedere și unul ascuns undeva prin Germania spulberă încrederea cetățenilor în sufragiul universal, compromițând în ochii lor valorile democrației liberale.

Ar mai fi de spus că un segment semnificativ al absenteiștilor îl constituie unioniștii care nu au dorit să facă un compromis cu PAS, Platforma DA sau PDM. Să nu se înșele nimeni. Numărul unioniștilor este mult mai mare decât cel care a votat la 24 februarie cu blocul ACUM, cu democrații, cu PL și cu Democrația Acasă.

Cei mai mulți dintre unioniști au rămas acasă. Și anume aceștia vor constitui forța înnoirii de mâne a clasei politice și a schimbării la față a Moldovei de la Est de Prut.