Constantin Codreanu: Aromânii și meglenoromânii din România reprezintă grupuri dialectale istorice românești, nu minorități naționale. Dialectele istorice ale limbii române trebuie luate sub protecția juridică a statului român

Joi, 15 Februarie 2018 București, România/Romanian Global News
Imprimare

24_constantin_codreanu_aromanii_meglenoromaniiMiercuri, 14 februarie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a vizitat sediul central din București al Societății de Cultură Macedo-Română (SCMR), unde s-a întâlnit, într-o atmosferă călduroasă și constructivă, cu președintele SCMR, Ion Caramitru. La întâlnire au participat, de asemenea, Nicolae Saramandu, vicepreședinte, Emil Țîrcomnicu, Secretar general, Manuela Nevaci, membru în Comitetul de conducere al SCMR, transmite Romanian Global News.

 

Cu această ocazie, deputatul Constantin Codreanu a ținut să precizeze că problematica aromână și meglenoromână a fost constant și va fi în continuare în centrul atenției sale ca parlamentar român ales în circumscripția pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate și ca președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

De asemenea, președintele Comisiei a arătat că a fost singurul parlamentar român care a prezentat mai multe Declarații politice de la tribuna Camerei Deputaților privind problemele aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, că a abordat unele chestiuni cu privire la aromâni în dialogul cu Patriarhia Română și i-a interpelat oficial în problematica aromână pe unii factori din administrația centrală de stat.

"România, ca stat național, sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase (articolul 7 Românii din străinătate al Constituției României), aplicându-le românilor din afara granițelor același tratament legal ca și cetățenilor aparținând minorităților etnice din România. Acest tratament egal trebuie să vizeze și organizațiile aparținând minorităților alogene din România și organizațiile românești care militează pentru păstrarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților istorice românești înrudite din jurul granițelor și Balcani. Am calificat în permanență drept contraproductive și distructive tendințele unor concetățeni de a contrapunere artificial comunitatea dialectală istorică aromână celei meglenoromâne sau celei dacoromâne. Aromânii și meglenoromânii din România reprezintă grupuri dialectale istorice românești, nu minorități naționale. Dialectele istorice ale limbii noastre comune trebuie luate sub protecția juridică a statului român. România a fost, este singurul stat național înrudit cultural și lingvistic cu minoritățile istroromână, meglenoromână și aromână din țările balcanice. Noțiunile europene de stat înrudit (kin state) și minoritate înrudită (kin minority) se aplică României și acestor comunități minoritare din Balcani", a punctat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Ion Caramitru și colegii săi din conducerea SCMR a trecut în revistă, împreună cu deputatul Constantin Codreanu, un șir de chestiuni prioritare asupra cărora statul român și societatea românească trebuie să-și concentreze atenția și eforturile în anul curent, cum ar fi: 1) înființarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda și a Institutului Cultural Român la Atena; 2) adoptarea de către Academia Română a unei decizii privind ortografia dialectelor istorice aromân, meglenoromân și istroromân ale limbii române comune pe baza alfabetului limbii române moderne; 3) luarea, prin lege, sub protecția statului român a dialectelor istorice istroromân, meglenoromân și aromân ale limbii române comune; 4) înființarea unei redacții în dialectul aromân la postul public TVR Internațional; 5) reprezentarea parlamentară a comunităților dialectale istorice meglenoromână și aromână; 6) eliminarea la viitorul recensământ al populației a confuziei dintre dintre termenii "macedonean (slav)" și macedo-român, ca infranim românesc; 7) tipăriturile bisericești și serviciul divin în dialectul istoric aromân al limbii române comune; 8) susținerea cu burse identitare a elevilor și profesorilor aromâni din Albania și alte state; 9) acordarea cetățeniei române în procedură simplificată românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani; 10) includerea dialectelor istorice românești în programa școlară pentru cursul de limba și literatura română.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării i-a asigurat pe interlocutorii săi din conducerea Societății de Cultură Macedo-Română de întregul său sprijin pentru identificarea și punerea în practică a soluțiilor corecte pentru problematica aromână și meglenoromână. Interlocutorii au convenit să rămână în dialog permanent pentru atingerea acestui obiectiv comun.

Societatea de Cultură Macedo-Română a fost înființată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc. În anul 1990 i-a fost recunoscută existența neîntreruptă, fiind declarată asociație de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 473 din 7 mai 2008.

 

Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.